Dr. dr. Ana Tătaru, Scrisoare deschisă dl. istoric prof. dr. Adrian Cioroianu

Urmăresc cu deosebit interes comunicările dv. excelent documentate despre istoria României. Aşa şi în 24.01.2014, la emisiunea (ora 16, TVR 2) moderată de dv., cu invitaţii: doi academicieni, Dan Berindei, Răzvan Teodorescu şi prof. dr. Filitti. Sper că au văzut-o cât mai mulţi români.
Nu sunt istoric, ci lingvist, dar am locuit din 1970 ca refugiat la Heidelberg, 39 de ani. Subiectul Cuza m-a urmărit în cursul anilor pentru că acolo murise domnitorul Al. I. Cuza. Despre moartea lui (3.05.1873) nu se spune nimic (hotel Europaischer Hof, Kurfursten Anlage colţ Post Str.) După 155 de ani se sărbătoreşte 24.01, ca şi 1 decembrie, cu deosebit respect, aşa cum se cuvine acestor date ale celor două evenimente istorice importante pentru toţi românii. Eu am copilărit în timpul regalităţii şi atunci se serba doar 10 mai, iar la şcoală abia se amintesc de datele bazei statului român. În prezent nu ştiu dacă în cărţile de istorie în şcoli se dă importanţa cuvenită celor două date. De aceea emisiunile dv. sunt extrem de necesare şi vă felicit pentru iniţiativă.
În emisiunea din 24.01 nu s-a vorbit de moartea lui Cuza. S-ar naşte unele întrebări: 1. Ce motiv avea „monstruoasa coaliţie” liberal-conservatoare să-l oblige pe domnitor să demisioneze? 2. A plecat în străinătate de bună voie sau silit? 3. A avut însoţitori sau a murit singur şi bolnav la Heidelberg, cum se spunea la hotel? 4. Când a fost adus la Ruginioasa şi înmormântat? 5. Unde este mormântul lui acum, deoarece la Heidelberg, în curtea-grădină dinspre stradă (cu gard din grilaj) exista o movilă despre care la hotel se spunea, încă din anii 70, că e mormântul lui Cuza? În anii cca. 75-85 a venit o delegaţie de la ambasada comunistă a României din Germania la hotelul Europaischer Hof şi a săpat la locul unde se spunea că e mormântul lui Cuza. Apoi au pus o placă comemorativă la poarta de intrare, că acolo a murit domnitorul român. În Enciclopedia română Minerva, ed. din 1929, se spune că a fost adus în ţară şi înmormântat la Ruginoasa. Atunci, care este adevărul? Dv. puteţi afla de la foştii angajaţi ai ambasadei române din anii de mai sus dacă şi de ce au săpat în curtea hotelului.
În Heidelberg există o asociaţie „A. I. Cuza” a unor aşa-zişi români. Eu nu am făcut parte din ea, deoarece cuprinde persoane de diferite orientări politice, mai ales erau favorabile unor invitaţi cu activităţi politice duşmănoase conducerii de după revoluţie, ca Ana Blandiana, care critica mereu pe preşedintele Iliescu sau Horia Patapievici care scrisese în cartea lui „Politice” (1996) că istoria noastră este „fecale şi urină”. Eu i-am criticat şi pe ei şi pe alţii care veneau cu diferite alte date false despre români (cf. 5 volume ale mele: Prezentă la datorie, dovezi ale faptelor unei românce, etd. Coşbuc Bistriţa, Ed. Clusium şi Argonaut Cluj-Napoca între anii 2000-2002. Dacă vă interesează vi le pot trimite la cerere cu drag). La Radio „Europa Liberă” a prezentat nişte aşa-zise lecţii de istorie pentru tineri un anume Cazacu, care a dat date false cu totul duşmănoase adevărului istoric. Şi pe el l-am criticat (cf. vol. I din Prezentă).
În concluzie: m-aş bucura dacă aţi continua cu dezvăluirile corecte despre ultimii ani din viaţa lui Cuza. Acest patriot şi conducător devotat ţării şi poporului merita chiar şi lucrări de doctorat despre domnia sa, sper că deja există. Bazele statului român el le-a pus doar în 7 ani de domnie.
Vă mulţumesc anticipat pentru preocuparea dv. constantă pentru adevărul istoric românesc şi, poate, dacă veţi citi intervenţiile mele la diferite congrese şi simpozioane când se vorbea şi de România veţi aprecia cât m-am zbătut în 39 de ani în străinătate pentru apărarea adevărului şi a drepturilor românilor şi a corectitudinii limbii române.
Cu deosebit respect,
Dr. dr. Ana Tătaru