DREPTATEA din 1928. Moartea senatorului Curtean – Parastasul lui Coșbuc – O. Ruleanu – Alegerea noului senator

Ziarul „Dreptatea” (an. II, nr. 164, din 4 mai 1928), ce apărea la București, anunță cu multă tristețe „Moartea unui luptător: senatorul G. Curtean”. A fost înmormântat în Bistrița. „Au fost de față locuitorii tuturor satelor pe care cu puține ceasuri înaintea morții neașteptate le străbătuse, trezind și chemând conștiința cetățenească la lupta pentru dreptate”. Dintr-un alt articol publicat în acest număr și intitulat „Moartea senatorului George Curteanu”, aflăm că s-a născut în anul 1858 în satul Chețiu, din părinți țărani. Pe băncile școlii și ale liceului „s’a distins […] ca fiind cel mai bun și cel mai destoinic dintre elevi”. A absolvit teologia în Gherla, „dar nu s’a dedicat carierei preoțești, ci a fost mult timp funcționar și în urmă directorul băncii „Bistrițana” din Bistrița. A redactat prima gazetă românească în Bistrița. A fost alesul județului Năsăud ca senator țărănist. „Nu a cunoscut patima urei și a disprețului, fiind apreciat de toată lumea”.

            În numărul 170 (an. II, din 11 mai 1928), poetul I. Vinea publică pe prima pagină atricolul „Liberalii, muncitorii și plugarii”. În continuare, citim textul (nesemnat) „Zece ani dela moartea lui Gh. Coșbuc”. Comemorarea poetului s-a făcut printr-un parastas și o festivitate la Ateneu. Părintele Tacian a oficiat o slujbă religioasă pentru odihna sufletului lui Coșbuc. Au asistat „d-nii Iuliu Maniu, Virgil Madgearu, I. Bianu, decanul facultății de litere, pr. Mihălcescu, decanul facultății de teologie, Liviu Rebreanu, președintele societății scriitorilor români, C. Kirițescu și C. Iuga, secretari generali ai ministerelor de instrucție și culte, I. Minulescu, C. Ardeleanu, Mihail Sorbul, S. Mândrescu, Mihăileanu-Stempo, d-na Negru, d-na G. Coșbuc, I. Sârbul, Florea Ilioasa, din partea seminarului pedagogic, părintele Rădulescu, diaconul Vintilescu, D. Mazilu, președintele soc. stud. în litere, O. Goga, P. Popescu, secretarul facultății de litere, numeroși studenți și elevi”. Un articol dedicat vieții și operei lui Coșbuc publică și Sergiu Dan, cu titlul „Gheorghe Coșbuc în amintirea noastră”.

            În numărul 238 (an. II, din 1 august 1928), Octavian Ruleanu publică textul „Problema școalelor la Năsăud”, în care scrie despre vechii grăniceri, care, „cu timpul, și-au cerut dreptul să înființeze la Năsăud un liceu, unde să învețe urmașii lor”; „liceul grăniceresc s’a deschis în ziua de 4 Octombrie 1863. Înainte, scrie O. Ruleanu, Năsăudul a mai avut parte de următoarele școli: Școala normală și Institutul militar deschis în 22 Noiembrie 1784 (a fost nimicit de foc la anul 1848), o școală civilă, o școală comunală națională, precum și o școală normală de fete”.

            În numărul 286 (an. II, din 26 septembrie 1928) apare articolul „Strălucita biruință național-țărănistă dela Bistrița-Năsăud” precum și o scrisoare adresată de Octavian Prie către Octavian Goga. E vorba de modul cum au învins țărăniștii în alegerea de senator, în locul regretatului George Curtean. Pentru pregătirile ce s-au făcut în vederea succesului electoral, „șefii noștri de organizații, scrie O. Prie, precum și cei ce au fost anunțați să se prezinte la fața locului au venit aproape toți. Au fost trimiși cu toții la locurile destinate și au început o vie propagandă conform unui plan bine stabilit”. În pofida ciocnirilor dintre cele două tabere (țărăniști și coaliția averesco-liberală), câștigă reprezentantul țărăniștilor, dr. Rogneanu cu 8747 de voturi, iar celălalt, V. Moldovan, cu 1095 voturi. Despre acest triumf al țărăniștilor în Bistrița-Năsăud vor apărea articole în următoarele patru numere.

                                                                                            Icu Crăciun