Elevii din Beclean, o zi în locul europarlamentarilor la Strasbourg
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
-
View the full image
Doisprezece elevi ai Colegiului Național „Petru Rareș” din Beclean au fost, pe 10 noiembrie 2026, singurii reprezentanți ai județului Bistrița-Năsăud la Euroscola, în Parlamentul European.
Pentru o zi, sala în care se votează legile Uniunii Europene a fost a tinerilor. Din România au mai fost acolo doar elevii Colegiului Național „Doamna Stanca” din Satu Mare, tot doisprezece. Tema zilei: „Obiectivul UE privind reducerea poluării la zero: unde ne aflăm astăzi?”.
Cine a participat? Aproximativ 750 de elevi și profesori din 30 de școli, ne-au spus organizatorii, iar alte cinci-șase școli, unele și din România, au urmărit totul online. Cât de amestecată era sala s-a văzut de la prima întrebare de pe ecran, „Din ce țară participați?”. Răspunsurile, scrise în limbile participanților, au acoperit toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, de la Austria, Belgia și Bulgaria până la Spania, Suedia și Ungaria, ba chiar și Regatul Unit.
Dimineața: întrebări, voturi, răspunsuri
După un mesaj înregistrat al președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și un film despre cum funcționează instituția, elevii au intrat în joc. Votau scanând un cod QR, iar după fiecare întrebare câțiva luau cuvântul.
Ce ar face dacă ar fi europarlamentari? Ar vorbi despre imigrație, climă, educație, drepturile omului, egalitatea de gen și inteligența artificială. Despre AI s-a discutat destul de intens: cine o folosește și de ce. Egalitatea de gen a devenit un subiect destul de fierbinte după vizionarea unui film în care personajul principal, o femeie, încearcă să facă față tuturor responsabilităților (serviciu, copii, soț, gospodărie, uitând adesea de propriile nevoi) iar peste 80% dintre participanți au votat că încă nu trăim într-o societate egală. De aici, discuția a ajuns la ce pot face tinerii mai departe, prin programe precum Școala Ambasador a Parlamentului European sau Erasmus+.
Cel mai direct moment a venit odată cu Andrey Kovatchev, chestor al Parlamentului European. A vorbit despre știri false și rețele sociale și a spus că îl interesează ce cred tinerii despre social media. Elevii l-au întrebat, la rândul lor, despre inteligența artificială, egalitatea de gen, securitatea țărilor etc.
După-amiaza: rândul lor la microfon
După prânz, discuția s-a întors la tema zilei. Camille Siefridt, analist de politici de mediu în Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, a vorbit despre drumul Uniunii spre 2050, când aerul, apa și solul n-ar mai trebui să fie poluate la niveluri dăunătoare. Miza nu e mică: doar poluarea aerului provoacă în UE aproximativ 400.000 de decese premature pe an.
Apoi a venit rândul elevilor. Ecusoanele cu șnururi colorate primite de dimineață nu fuseseră doar un detaliu: fiecare culoare era un grup politic, cu propriile valori. „Verzii” pledau pentru solidaritate, justiție socială și acțiune comună la nivel european. „Roșii” apărau libertatea individuală și suveranitatea statelor, cu deciziile luate cât mai mult la nivel național. „Albii” căutau calea de mijloc: decizii cât mai aproape de cetățeni, dar cooperare europeană acolo unde aduce un beneficiu clar.
Pe masă au stat șase amendamente, fiecare cu întrebările lui. Să decidă statele membre, nu UE, cât de stricte sunt standardele pentru aer? Să se înjumătățească până în 2030 folosirea pesticidelor chimice, fără a-i lăsa pe fermieri fără recoltă? Să fie premiate, în fiecare an, cele mai bune inițiative anti-poluare? Să fie temperată ambiția „poluare zero”, de dragul competitivității firmelor europene? Să fie obligate companiile cu peste 100 de angajați să-și măsoare emisiile de particule fine? Și să primească Agenția Europeană de Mediu mai multe puteri?
Fiecare vorbitor a avut câte un minut la microfon, pe rând, „verzi”, „roșii” și „albi”, într-una dintre cele cinci limbi permise: engleză, franceză, germană, spaniolă sau italiană. La final au decis prin vot electronic, ca în plenul adevărat.
Și profesorii învață
Cei care i-au însoțit pe elevi au petrecut toată dimineața alături de aceștia, dar au avut după-amiază propriul program. Au aflat noutățile Parlamentului în materie de resurse educaționale și au participat la un concurs cu 24 de întrebări despre Parlamentul European, fiecare întrebare fiind redactată în altă limbă, una dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. Au fost astfel obligați să se cunoască și să colaboreze pentru a găsi răspunsurile corecte.
Ziua s-a încheiat oarecum ciclic, cu vocile elevilor în hemiciclu: câteva impresii despre tot ce trăiseră în acele ore.
Lecția care nu se învață din carte
O zi la Strasbourg nu face din nimeni europarlamentar. Dar îți arată că „Europa” nu e ceva îndepărtat, ci o sală plină de oameni care vorbesc limbi diferite și caută, totuși, același răspuns. Îți arată că un minut la microfon poate cântări, că un vot se câștigă cu argumente și că aerul pe care îl respirăm acasă, la Beclean, se discută și aici. Pentru doisprezece tineri din Bistrița-Năsăud, democrația europeană a încetat să fie o lecție din manual și a devenit un loc în care au stat, au vorbit și au votat. Iar asta, poate, e cel mai frumos lucru pe care îl poți aduce acasă dintr-o astfel de călătorie.
Citiţi şi:
- Tinerii și democrația participativă. O zi în hemiciclul de la Strasbourg
- Atribuţiile europarlamentarului şi ale Parlamentului European
- CN Petru Rareş Beclean, şcoală ambasador a Parlamentului European. Elevi şi profesori, la Strasbourg
- Elevii bistriţeni, spre Parlamentul European
- Elevii bistriţeni, spre Parlamentul European
























Adaugă comentariu nou