Executivul şi legislativul au aprobat înfiinţarea CCO Năsăud

În cadrul şedinţei extraordinare a legislativului local năsăudean, pe ultimul loc al Ordinii de zi figura un proiect de hotărâre-informare, privind aprobarea înfiinţării Centrului Cultural Orăşenesc Năsăud prin reorganizarea Casei de Cultură „Liviu Rebreanu”. Aşa cum spunea primarul oraşului – prof. Mircea Romocea, prin această acţiune se doreşte revigorarea activităţii instituţiei de cultură care „În ultimii câţiva ani aceasta nu şi-a dovedit eficienţa şi menirea”. Legislativul local a aprobat PH – informare, cu unanimitate de voturi. „Centrul Cultural Orăşenesc are personalitate juridică de drept politic şi desfăşoară activităţi în domeniul cultural, de informare şi de educaţie permanentă, având calitatea de ordonator terţiar de credite. Finanţarea CCON se realizează în principal, din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul local. Activele şi pasivele înregistrate în contabilitatea Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” vor fi preluate în contabilitatea Centrului Cultural Orăşenesc Năsăud, de asemenea, şi bunurile aflate la CC „LR”. Organigrama, Statul de funcţii şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al CCO Năsăud vor fi aprobate prin hotărâri ale CL Năsăud. Despre această hotărâre va fi informat şi managerul Casei de Cultură „Liviu Rebreanu” – prof. Pahone Pop” – s-a hotărât în şedinţa extraordinară a Consiliului Local Năsăud din data de 30 iulie a.c.
În urma acestei hotărâri l-am intervievat pe managerul fostei Case de Cultură „Liviu rebreanu”, pentru a afla şi poziţia dumnealui.

De vorbă cu directorul Casei de Cultură „Liviu Rebreanu”

Olga Lucuţa: - D-le manager Pop Pahone, cum a fost prima parte anului 2012?
Pop Pahone: - Atunci când este vorba de cultură, totdeauna se poate mai bine, dar pentru asta trebuie finanţare, personal şi dăruire.
Cum se ştie foarte bine, lunile de iarnă nu sunt propice în Casa de Cultură L. Rebreanu din Năsăud, datorită lipsei de condiţii pentru desfăşurarea acţiunilor culturale (căldura), fiind nevoiţi să desfăşurăm acţiuni culturale în alte instituţii sau localităţi.
Se ştie că instituţiile culturale sunt slab finanţate şi aici doar dăruirea personalului şi a instructorilor culturali poate compensa acest lucru. Totuşi, cu eforturi deosebite, în primele două trimestre am reuşit să organizăm trei festivaluri de renume la care au luat parte mii de artişti amatori şi au fost urmăriţi de peste 15.000 mii de spectatori.
Mă refer aici la: Festivalul – concurs de interpretare a muzicii populare româneşti pentru copii „Someş pe marginea ta”, Festivalul de muzică corală sacră „Tudor Jarda”, Festivalul-concurs de interpretare a muzicii populare româneşti „De Ispas la Năsăud”, care a avut loc pe două secţiuni: copii şi tineri şi şi-au adus aportul la cea mai mare manifestare a dansului, cântecului şi portului popular autentic „Maialul elevilor năsăudeni”. Formaţiile noastre au susţinut mai multe spectacole în oraş şi în ţară.
O.L.: Cum vă descurcaţi cu personalul?
P.P.: - E un lucru greu de rezolvat în această perioadă. Personalul este extrem de redus şi dacă odată aveam până la 15 persoane, acum am rămas doar 4 persoane. Trebuie să recunosc că au rămas cei mai inimoşi care îşi pun timpul liber la dispoziţia instituţiei. Spuneam că personalul este devotat, iar calificarea lor este în funcţie de necesităţile instituţiei, ei sunt încadraţi pe posturi administrative, iar după amiază devin instructori. Trebuie iarăşi să recunosc, că fără dăruirea lor am fi realizat foarte puţin, ei obţinând cu formaţiile mai multe diplome şi medalii.
O.L.: - Cum o duceţi financiar?
P.P.: - Este cel mai greu de răspuns deoarece de foarte mulţi ani ne descurcăm cu foarte puţini bani, salariile sunt foarte mici, iar banii pentru acţiuni culturale sunt foarte greu drămuiţi şi de cele ai multe ori nu ajung.
Vă daţi seama, dacă avem un spectacol folcloric, orchestră nu avem, în oraşul Năsăud nu există muzicanţi, iar din altă parte sunt necesari bani, care nu prea sunt şi nu poate fi găsită nici forma de plată.
O.L.: - D-le manager, ce ne puteţi spune despre transformarea în Centrul Cultural despre care se discuta într-o şedinţa a Consiliului Local Năsăud sub titlul de „Informare”?
P.P. – Ca manager, cu regret trebuie să vă spun că nu ştiu nimic. Am aflat despre intenţie din presă, deşi ca director de 36 de ani, poate aş fi putut avea şi eu o părere.
O.L.: - Care este stadiul reabilitării clădirii?
P.P.: - Clădirea Casei de Cultură este din anul 1963, deşi este încă funcţională şi nu arată rău, are nevoie de reabilitare.
Am făcut eforturi deosebite, cu sprijinul fostului C.L.N., fosta conducere a Primăriei oraşului Năsăud şi, ajutaţi de oameni cu influenţă şi cu dragoste pentru oraşul Năsăud. Am reuşit, în ciuda unei concurenţe mari, să câştigăm proiectul de reabilitare, care sper să înceapă cât mai repede. Sper ca munca depusă şi dusă lupta pentru acest proiect şi bani cheltuiţi pentru realizarea proiectului, să nu fie în zadar,
O.L.: - Ce ne puteţi spune despre ansamblul folcloric „Someşana”?
P.P.: - Atunci când vorbesc despre ansamblul „Someşana”, trebuie să recunosc că avem cu ce ne mândri. De ani buni este o mândrie a noastră, a năsăudenilor, însă nimeni nu-şi dă seama sau nu vrea să-şi dea seama, câtă muncă, cât efort, câtă dăruire se află în spatele acestor succese. Ca să ajungi pe o scenă mare a Europei îţi trebuie 7-8 ani de muncă, de transpiraţie şi efort şi, mai ales de dăruire pentru a păstra jocul şi cântecul strămoşesc.
M-am bucurat că m-aţi întrebat de „Someşana”, fiindcă s-ar putea ca anul acesta să aducă la Năsăud, ceea ce n-au reuşit cele 50 de generaţii anterioare. După un an de muncă, după zeci de spectacole, urmează momentul cel mai dificil, acela de a defila în numele năsăudenilor cu steagul României şi de a încerca să obţină cel mai renumit trofeu pe care îl poate obţine un ansamblu folcloric din lume.
Am ţinut seama de criza din ţară şi am convins membrii ansamblului, cu greu (că nu sunt remuneraţi nici într-un fel şi că-şi sacrifică timpul liber) pentru a ne reprezenta cât mai bine oraşul şi ţara.
Avem programate două turnee pe distanţe mai scurte, dar cu valoare foarte mare, la începutul lunii septembrie, în Slovacia, iar în 21.09.2012, avem cinstea de a reprezenta România la Festivalul „World Folklore Stars” din Stara Zagora din Bulgaria, asta însemnând o întrecere a celor mai bune formaţii din Europa.
Nu-mi rămâne decât să sper că vom reuşi să reprezentăm cu cinste oraşul Năsăud şi România.
O.L.: - Sunt sigură de asta şi vă urez încă de pe acum succes mult.