Gânduri pentru ANUL NOU - 2010

Patru lumânări ardeau încetişor, şi dacă ascultai cu atenţie puteai chiar să le auzi vorbind. Prima a spus:

- Eu sunt LINIŞTEA. În ziua de astăzi oamenii au uitat că pot face parte din viaţa lor…

Flacara s-a micsorat din ce in ce mai mult si s-a stins. Apoi a vorbit cea de a doua:

- Eu sunt CREDINŢA. Oamenii spun că pot să trăiască foarte bine şi fără mine, nu cred că mai are vreun

rost să ard…

Când a terminat de vorbit, şi aceasta s-a stins.

- Eu sunt IUBIREA, a spus cea de a treia. Nu mai am putere să ard, oamenii mă dau la o parte ca pe un

lucru fără valoare, ei uită să-i iubească chiar şi pe cei mai apropiaţi oameni din viaţa lor…

O adiere blândă care trecea pe lângă ea a stins-o fără să vrea. Un copil a intrat în încăperea unde mai ardea o singură lumanare, şi văzându-le pe celelalte trei stinse, a început să plângă.

- Voi ar trebui să fiţi mereu aprinse…

Cea de a patra lumânare i-a şoptit uşor:

- Nu-ţi fie frică, atât timp cât eu ard, le putem reaprinde pe celelalte. Eu sunt SPERANŢA !

Cu ajutorul ei, copilul le-a reaprins şi pe celelalte.

Flacăra Speranţei să ardă mereu în sufletele voastre… pentru o viaţă plină de Linişte, Credinţă şi Iubire!

LA MULŢI ANI şi SĂNĂTATE ! vă urează

Dir. Cecilia Precup

Şcoala Generală “Avram Iancu” Bistriţa