Gheorghe Lazăr - 230

Se împlinesc 230 de ani de la naşterea fondatorului învăţământului în limba naţională în Ţara Românească.

S-a născut la Avrig, în anul 1779. A urmat liceul la Cluj şi Sibiu, făcând apoi, la Viena, studii superioare de drept, inginerie şi teologie.

O perioadă mai scurtă a funcţionat ca profesor la Sibiu, până la 1816, când s-a mutat la Bucureşti, unde a înfiinţat, în anul 1818, la mănăstirea Sf. Sava, o şcoală profilată pe cursuri începătoare, medii şi superioare, în cadrul căreia a funcţionat şi o grupă specială pentru ingineri hotarnici.

Cu acest prilej, Lazăr a publicat o înflăcărată „Înştiinţare pentru tinerime”, după care mulţi tineri din rândurile burgheziei în formare au părăsit şcoala grecească de la Măgureanu, trecând la şcoala românească.

Gheorghe Lazăr, cărturarul de mare cuprindere, a predat matematica, geografia şi geodezia şi a întocmit manuale şcolare: „Aritmetica matematicească” (1821), „Trigonometria cea dreaptă” (1821) etc., contribuind la crearea terminologiei ştiinţifice şi tehnice în limba română.

A predat şi lecţii de filozofie în spirit Kantian.

În urma răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu, pe care Lazăr a sprijinit-o activ, şcoala de la Sf. Sava a fost închisă temporar.

Îmbolnăvindu-se grav, nu şi-a mai putut relua activitatea şi s-a retras în satul natal, unde de fapt a trecut în lumea drepţilor în anul 1823.

Împreună cu bunul său colaborator Gh. Asachi, el are meritul de a fi iniţiat, înainte de încetarea domniilor fanariote lupta pentru deşteptarea conştiinţei naţionale. Opera lui a fost continuată de discipolii săi, în frunte cu I. Heliade Rădulescu, P. Poenaru, E. Poteca, S. Marcovici şi C. Moroiu.

Ca semn de respect şi recunoştinţă, mai marii învăţământului au instituit gradaţia de merit pentru activitatea excepţională pe linie didactică şi social-culturală a dascălilor, ce poartă numele ilustrului cărturar „Gh. Lazăr”.