Horia Gârbea: Primul Crăciun fără mama

Crăciunul meu este unul tradițional cu brad împodobit și daruri sub brad, cu cozonaci și vin. Pînă anul trecut cozonacii îi făcea mama și petreceam prima zi de Crăciun la ea. Nu știu cum va fi primul Crăciun fără ea.
În copilărie, fiind vremuri grele, sub regim comunist, Crăciunul era mai puțin opulent, dar plin de aceeași bucurie. Petrecut mereu acasă. Nu se dădea liber de Crăciun, așa că plecam la schi doar în jur de Anul Nou. Mă bucur că fiul meu și-a trăit toate Crăciunurile în libertate.
În copilărie, nu mergeam la colindat. În București, cel mai adesea fără zăpadă, nu ar fi avut niciun haz. Apoi am trecut la casete, apoi la DVD-uri cu colinde și neapărat filmul „Singur acasă”.
Un detaliu: în ultimii 10 ani mi-am petrecut toate nopțile de Ajun și Anul Nou traducînd teatru. Mi-am făcut o tradiție din asta. Între timp ediția Shakespeare s-a încheiat, dar mai sînt dramaturgi elisabetani pentru multe nopți de Crăciun.