Hramul Sfintei Maria la Mănăstirea Piatra Fântânelelor

Aşezată într-un loc de o rară frumuseţe, la trecătoarea spre Moldova a Carpaţilor Orientali, în fiecare an, la hramul mănăstirii şi în marile sărbători religioase, lăcaşul de cult este asaltat de miile de credincioşi din întreaga Ţară a Bârgaielor, din localităţile apropiate ale judeţului Suceava, din Maramureş, Cluj sau chiar mai de departe.
Ziua de 8 septembrie este sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului sau Sfânta Măria Mică, prima mare sărbătoare a anului bisericesc ortodox, una dintre cele patru închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu, alături de Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august), care reprezintă hramul mai multor biserici şi mănăstiri.
Satul Piatra Fântânelelor (numele corect al localităţii, după sigiliul din 1929 al mănăstirii, n.n.) a fost proiectat a se realiza încă din anul 1813, sub comanda Regimentului II de graniţă năsăudean care a lansat un apel românilor din aşezările vecine să se stabilească în acest loc oferinduli-se pământ şi pădure, pentru a popula şi apăra această importantă poartă de trecere spre Bucovina. Aşezarea s-a realizat însă mult mai târziu, abia după construirea unei biserici, începute în 1928, la un deceniu după Marea Unire, prin iniţiativa omului de acţiune Vasile Lazurcă, căruia i s-au alăturat peste 100 de familii ale credincioşilor ortodocşi, sub conducerea preotului Constantin Flămând, catehetul liceului din Bistriţa. Primul stareţ al mănăstirii a fost protosinghelul Vasile Luncan, venit de la Schitul Durău, care a păstorit aici până la moarte, fiind înmormântat în 2.06.1969, în spatele altarului.
Biserica a fost înzestrată cu obiecte de valoare artistică, între care icoana „Maicii Domnului cu Pruncul” pictată în 1914 şi adusă de de la Sfântul Munte Athos de către Ieromonahul Ilarion Mareş, înmormântat şi el lângă mănăstirea Piatra Fântânelelor. În biserică mai sunt icoane vechi pictate, care au fost donate la 15 iulie 1949 de studentul Andrei Pavel Neuc, achiziţionate de tatăl său adoptiv, tenorul Constantin Pavel, întemeietorul primei opere româneşti din Cluj, dar şi picturi ale lui Alexandru Cristea.
La 8 septembrie 1994 aşezământul a primit vizita canonică a vrednicului de pomenire mitropolitul Bartolomeu care a pus piatra de temelie a noilor construcţii pentru lăcaş de cult, constând din ample lucrări de extindere, ajunse aproape de finalizare.
În decursul anilor Mănăstirea de la Piatra Fântânelelor a devenit un adevărat simbol al ortodoxiei româneşti, unde a fost realizată ridicarea unei cruci, amplasată pe stânca vulcanică de deasupra clopotniţei vechi, pe un teren atribuit de Consiliul Local al comunei Prundu Bârgăului, lucrările fiind susţinute de Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud. Această înaltă cruce lumineză în toate zările credinţa noastră ortodoxă.
Mănăsirea de maici de la Piatra Fântânelelor, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, este condusă de Stareţa Pamfilia Solcanu având ca părinte duhovnic pe Gavril Horst, aparţine, pe linie Administrativ – Bisericească, de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, din cadrul Mitropoliei Ardealului, Crişanei şi Maramureşului.
Situată la graniţa dintre judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava, în Pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului, la o altitudine de circa 1.200 metri, într-un loc de o rară frumuseţe, Mănăstirea a avut, încă de la înfiinţare, o viaţă monahală dusă de călugări până la trecerea ei ca biserică de mir, prin Decretul nr. 410/1959, când a devenit biserică parohială şi i-a fost schimbat hramul cu Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. După evenimentele din 1989, mănăstirea a fost reînfiinţată pentru călugări, iar de la 10 aprilie 1995 a devenit mănăstire pentru maici, reluându-şi vechiul hram „Naşterea Maicii Domnului”.
La sărbătorirea hramului mănăstirii de la Piatra Fântânelelor, din acest an, aproape 5000 de credincioşi au luat parte la rugăciunea Sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, unde slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, alături de un sobor de 30 de preoţi şi diaconi, de pretutindeni, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Arhimandritul Dumitru Cobzaru şi părinţii protopopi de Bistriţa şi Năsăud, preoţii Alexandru Vidican şi Ioan Dâmbu, stareţi şi stareţe din toată Eparhia, cu toţii având răspunsuri de la strană intonate prin glasul maicilor din corul mănăstirii. Înaltul ierarh a prezentat, în detaliu, rolul şi importanţa marii sărbători a Naşterii Maicii Domnului şi a rostit un mobilizator îndemn de învăţătură, credinţă şi iubire pentru toţi cei prezenţi, subliniind că Naşterea Maicii Domnului aduce bucurie la toată lumea.
ÎPS Mitropolitul Andrei l-a hirotonit întru diacon pe candidatul la preoţie Ciprian Văidăhăzan, desemnat preot la parohia ortodoxă Dumbrăviţa din Protopopiatul Beclean, iar pe diaconul Vasile Bandrabulă l-a hirotonit întru preot pentru noua parohie înfiinţată Gilău III, din Protopopiatul Cluj I.
La Hramul Mănăstirii Piatra Fântânelelor au mai luat parte autorităţi judeţene, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, precum şi primarul din Prundu Bârgăului, Doru Crişan, primarul din Josenii Bârgăului, Tudorel Citmonda şi primarul din Salva, Gheorghe Onul, dar şi delegaţii din ţară şi străinătate, prezente la manifestările prilejuite de aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Societăţii Femeilor Ortodoxe din Cluj. După încheierea slujbei, măicuţele au oferit o agapă credincioşilor.
....................................
Citiţi ediţia print !