MĂNĂSTIREA PIATRA FÂNTÂNELELOR, O CRUCE LUMINOASĂ A ORTODOXIEI

Mănăsirea de maici de la Piatra Fântânelelor, având hramul „Naşterea Maicii Domnului“ este condusă de Stareţa Pamfilia Solcanu şi aparţine, pe linie Administrativ - Bisericească de Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, din cadrul Mitropoliei Ardealului, Crişanei şi Maramureşului.

Mănăstirea a avut, încă de la înfiinţare, o viaţă monahală dusă de călugări până la trecerea ei ca biserică de mir, prin Decretul nr. 410/1959, când a devenit biserică parohială şi i-a fost schimbat hramul cu Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul. După evenimentele din 1989, mănăstirea a fost reînfiinţată pentru călugări, iar de la 10 aprilie 1995 a devenit mănăstire pentru maici, reluându-şi vechiul hram „Naşterea Maicii Domnului“.

Aşezată într-un loc de o rară frumuseţe, la trecătoarea spre Moldova a Carpaţilor Orientali, în fiecare an, la hramul mănăstirii şi în marile sărbători religioase, mănăstirea este asaltată de miile de credincioşi din întreaga Ţară a Bârgaielor, din localităţile apropiate ale judeţului Suceava şi chiar mai de departe.

Satul Piatra Fântânelelor (numele corect al localităţii, după sigiliul din 1929 al mănăstirii, n.n.) a fost proiectat a se realiza încă din anul 1813, sub comanda Regimentului II de graniţă năsăudean care a lansat un apel românilor din aşezările vecine să se stabilească în acest loc oferinduli-se pământ şi pădure, pentru a popula şi apăra această importantă poartă de trecere spre Bucovina. Aşezarea s-a realizat însă mult mai târziu, abia după construirea unei biserici, începute în 1928, la un deceniu după Marea Unire, prin iniţiativa omului de acţiune Vasile Lazurcă, căruia i s-au alăturat peste 100 de familii ale credincioşilor ortodocşi, sub conducerea preotului Constantin Flămând, catehetul liceului din Bistriţa.

Primul stareţ al mănăstirii a fost protosinghelul Vasile Luncan, venit de la Schitul Durău, care a păstorit aici până la moarte, fiind înmormântat în 2.06.1969 lângă altar.

Biserica este înzestrată cu obiecte de valoare artistică, între care icoana „Maicii Domnului cu Pruncul“ pictată în 1914 şi adusă de de la Sfântul Munte Athos de către Ieromonahul Ilarion Mareş, înmormântat şi el lângă mănăstirea Piatra Fântânelelor. În biserică mai sunt icoane vechi pictate, care au fost donate la 15 iulie 1949 de studentul Andrei Pavel Neuc, achiziţionate de tatăl său adoptiv, tenorul Constantin Pavel, întemeietorul primei opere româneşti din Cluj, dar şi picturi ale lui Alexandru Cristea.

În decursul anilor Mănăstirea de la Piatra Fântânelelor a devenit un adevărat simbol al ortodoxiei româneşti, unde a fost proiectată ridicrea unei cruci, amplasată pe stânca vulcanică de deasupra clopotniţei vechi, care să lumineze în toate zările credinţa noastră ortodoxă. Consiliul Local al comunei Prundu Bârgăului a cedat terenul aparţinător construcţiei acestui monument, dar lucrările au stagnat datorită lipsei de bani.

Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud a aproat de curând, în şedinţa extraordinară privind rectificarea bugetului, proiectul promovat de preşedintele Liviu Rusu pentru finalizarea lucrărilor la monumentul „Crucea de la Piatra Fântânelelor”, arătând că acest monument are o importanţă nu doar locală, ci şi naţională.

Ne exprimăm dorinţa şi speranţa că se va realiza acest deziderat, iar viitoarea cruce de la Piatra Fântânelelor va lumina până departe ortodoxia.