ILUZIILE IZOLATORILOR

Mare jale, mare. Desigur pe la curţile bocitoarelor şi plângăcioşilor de ocazie. Mai mereu aceiaşi. Care sunt afectaţi peste poate de o nereuşită a conţinutului unei conserve conservatoare de a se borşi, iar pe această bază, de a face şi mai scurtă decât este preconizată, sesiunea de adio a actualei legislaturi a senatorilor. Desigur prin intermediul unei certe perpetue. Ca urmare, prin unele publicaţii, dar mai ales pe la anume posturi tv, ce au pretenţii a fi scrise cu majuscule, că doar se alintă cu apelativul „naţionale” parcă a dat strechea. Şi cu foi de ceapă, pe ochi de analişti-editorialişti, se varsă potop de lacrimi, evident din categoria celor de sânge, pentru faptul că un tribun n-a fost mătrăşit de pe post de vicepreşedinte al camerei superioare a Parlamentului.

De parcă, în următoarele două luni de mandat, într-un asemenea „cui al lui Pepelea” ar sta toate tarele legislative ale epocii în contextul căreia, aproape toată suflarea politichiei autohtone a fost, concomitent, şi la Putere, şi în Opoziţie.

În fapt, „hiba în bai” provine de la aspectul că nişte scenarii, dar mai cu seamă scenografii, ale peisajului de după alegerile legislative sunt pe cale de a se metamorfoza. Iar de la o horă în 3 se conturează şi o sârbă, aşa încât formula jocului va să ajungă de genul 2x3. Şi acest lucru din pricină că, iată, nici marii nu sunt aşa de mari precum pretind „sondajele de opinie”, dar nici cei mici nu au căzut în capcana de a se retrage din luptă prin punerea pe cap a cearceafului şi luarea cărării către loc cu verdeaţă şi fără de întristare.

Ca atare, în mai puţin de doi timpi şi nici măcar atâtea mişcări, iată că fenomenul izolării unor formaţiuni politice, ţăndări se făcu. Şi în loc de „limpezire” de scenă politică de tip yankeu ori, hai să-i zicem, saxon, iată că, se iveşte, fie şi timid, una din categoria celor clasice, din panoplia „încurcate-s căile domnului”. În fond, din care pricină e musai ca unii „ştampilaţi în frunte” să-şi dea singuri cu stângul în dreptul? Şi cu ce o fi mai brează doctrina socialistă, de-o pildă, comparativ cu aceea naţională, de exemplu? Pentru că în mintea cu prejudecată, prima se oglindeşte în comunism, iar secunda e musai să fie mocirlită în fascism?

Măi copii ai durerii şi cunoscători de doctrine, şi politice, şi economice, cu o profunzime înaltă până la genunchiul broaştei, puneţi bre mâna pe carte şi mai apoi daţi-vă cu părerea! Iar dacă binele public îl consideraţi apanaj exclusiv, atunci se cheamă că, degeaba cu buchisitul, dacă vacs albina trecere prin filtrul raţiunii. Că de unde nu-i, nici Doamne-doamne nu are pretenţii.

Aşadar, iluzia privind exterminarea pe seama izolării a căzut. Şi nici măcar de vot n-a fost trebuinţă. Iar aţâţarea privind „uitatul de invective” ţine în politică, că doar slobode-s opiniile cu imunitate, cam tot atât cât conţinutul sintagmei: „ nu mi-e ciudă că m-a trântit, ci de ce m-a împins”. În consecinţă, dacă dai, nu poţi să nu te aştepţi să şi încasezi. Că aşa-i la luptă. Şi nu-i nimeni în arenă sortit doar posturii sacului de box.

Iar trezitul din pumni, o fi el de suficiente ori doar metaforă, dar şi când depăşeşte figura de stil, chiar şi colţul roşu, vede, albastru.

Cam acest lucru se petrecu la debutul săptămânii din răpciune. Şi aşa se şi explică de ce răpciugoşii paternalişti-exclusivişti se consideră ofuscaţi în amorul propriu de învinşi ai „alianţelor contra naturii”. Şi vor continua să clameze: „aoleu ce catastrofă se petrecu”. Uitând că „soluţiile imorale” au fost morale doar ieri, „prietenul cu dracul până treci puntea” a făcut poduri de flori, „madama de moravuri uşoare” se lăfăieşte şi se despoaie în acareturi legiuitoare mult mai dihai decât cele din a noastră ţărişoară.

E ceva nou sub soare? Haide-ţi să fim serioşi. Pretutindeni şi peste tot, de când e lumea şi pământul, dar şi cât ele vor mai fi, doar interesul poartă fesul. Şi atunci, chiar nu ştim din care pricină tripleta: PSD+PNL+PC ar fi ne aparat mai cu moţ decât surata PD-L+PRM+PNG. Şi am zis doar de „triolete” pentru că UDMR e abonatul permanent şi niciodată lipsă de la discriminarea … pozitivă. Iar dacă se mai ţine seama si de „non peipărul” băsescian de pe la Bruxelles, cuplat cu dangătele de clopote de la Kremlin, nu vă bată grija că noul Executiv de pe Dâmboviţa, tot SRI şi SIE vor să-l moşmondească. Că nici la Washington, Moscova, Beijing, Londra, Berlin, Paris şi chiar Tbilisi lucrurile nu-s mai breze şi tot aşa şi stau. Drepte ca … ghiocelul.