Infrastructura dezastruoasă şi lipsa forţei de muncă subminează economia judeţului

Creşterea economică înregistrată la nivelul judeţului nostru, în prima jumătate a anului, a fost de doar 1,7%, de aproape zece ori mai mică decât în perioada de referinţă al lui 2007. Preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bistriţa-Năsăud, Vasile Bar, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că media creşterii economice în Bistriţa-Năsăud, în ultimii zece ani, a fost de 15%, situaţia actuală fiind cauzată de infrastructura total necorespunzătoare de la nivelul judeţului (reţele de drumuri, alimentare cu apă, canalizare, energie electrică şi termică), dar şi de lipsa acută a forţei de muncă.

„Investitorii nu mai vin în Bistriţa-Năsăud, deoarece nimeni nu vine într-o zonă cu acces limitat. Economia din Bistriţa-Năsăud stagnează sau are o creştere foarte mică, iar consecinţele sunt grave. Agenţii economici care au afaceri în Bistriţa se gândesc să-şi delocalizeze investiţiile spre zone cu forţă de muncă şi infrastructură puse la punct”, a argumentat preşedintele Vasile Bar.

Potrivit aceleiaşi surse, o altă cauză a rămânerii în urmă a judeţului Bistriţa-Năsăud este şi lipsa de cooperare de la nivelul Consiliului Judeţean, instituţie care administrează principalele investiţii în infrastructură. „Este necesar un consens politic pentru atragerea de fonduri şi asigurarea finanţării unor proiecte de infrastructură”, transmite reprezentantul mediului de afaceri către zona politică.

În ceea ce priveşte forţa de muncă, reprezentanţii patronatelor consideră că trebuie găsite soluţii pentru adaptarea ofertei şcolare la oferta de pe piaţa muncii, astfel încât şcoala să nu „producă” şomeri. Conform declaraţiei preşedintelui Vasile Bar, autorităţile locale ar trebui să promoveze şi o politică de repatriere a forţei de muncă.

Agenţii economici bistriţeni consideră că, pentru redresarea economici judeţului, se impun şi o serie de măsuri colaterale care vizează acordarea de facilităţi pentru investitori din partea autorităţilor locale, eliminarea economiei subterane care face concurenţă neloială mai ales în domeniul exploatării lemnului, înfiinţarea unui parc industrial, dar şi întocmirea unui plan urbanistic general pentru municipiul Bistriţa care să delimiteze zonele rezidenţiale de cea industrială.

Acestea sunt doar câteva dintre concluziile întâlnirii iniţiate de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Bistriţa-Năsăud cu reprezentanţi ai autorităţilor locale - Primăria Bistriţa, Consiliul Judeţean, Instituţia Prefectului, AJOFM, ITM, ISJ, şi ai patronatelor (UGIR 1903). La reuniune au fost invitaţi şi parlamentarii judeţului, dintre aceştia participând doar social-democraţii Radu Moldovan şi Ileana Moldoveanu şi liberalul Ioan Turc.

O astfel de şedinţă va fi convocată şi în prima decadă a lunii septembrie, de această dată urmând să fie invitaţi şi primarii oraşelor bistriţene şi ai celor mai importante comune din judeţ.