Ioan Oltean: Revizuirea Constituţiei este un demers de maximă responsabilitate ce trebuie gestionat fără patimă politică

În 8 decembrie 2014, s-au împlinit 23 de ani de la aprobarea Constituţiei din anul 1991 după o îndelungă ruptură de democraţie, prin voinţa exprimată la referendumul din acel an de 8,4 milioane de cetăţeni români, marcând astfel instaurarea democraţiei şi a statului de drept în România şi deschiderea drumului către economia de piaţă şi valorile europene şi euroatlantice.

Constituţia din 1991 a consacrat o listă impresionantă de drepturi fundamentale, iar revizuirea din 2003 a mers mai departe pe această cale, răspunzând cerinţelor integrării euro-atlantice a ţării prin perfecţionarea procesului decizional intern.
Revizuirea din anul 2003 a îndreptat unele nereuşite al Constituţiei, dar trebuie să regândim periodic adecvarea normelor sale la realităţile societăţii româneşti. Constituţia nu este un text juridic ca toate celelalte. Constituţia este modul de funcţionare al unui stat, un document nobil care îşi arată importanţa în viaţa de zi de zi deoarece este cea care garantează drepturile şi libertăţile fiecărui individ din societate.

Într-o democraţie, Parlamentul este instituţia esenţială prin care se exprimă voinţa poporului şi tocmai de aceea, în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, Parlamentul trebuie să creeze un cadru democratic pentru dezbateri publice la care să aiba acces, în primul rând, destinatarii valorilor constituţionale. Este nevoie de unele clarificări aduse Constituţiei, mai ales când este vorba de raporturile constituţionale preşedinte – guvern – parlament, de aplicarea rezultatului referendumului din 2009, de problemele legate de asumarea răspunderii de către guvern în faţa parlamentului, nevoia de a menţiona sau nu într-o nouă constituţie principiul subsidiarităţii, atunci când vorbim de reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Un alt punct ce va trebui clarificat este dacă vom introduce în textul Constituţiei limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, condiţie introdusă în Tratatul fiscal european, ratificat şi de România. Dar, mai presus de orice clarificări, clasa politică şi Parlamentul României trebuie să ţină cont că o Constituţie a unei ţări nu se face pentru sau împotriva unui om politic sau a altuia, pentru sau împotriva unui partid, se face pentru o întreagă naţiune.

Revizuirea Constituţiei nu este doar un simplu proces legislativ, ci reprezintă consolidarea democraţiei constituţionale, un demers de maximă responsabilitate ce trebuie gestionat corespunzător, fără patimă politică sau interese de moment.
Modificarea legii fundamentale este, în primul rând, o ocazie de a valorifica experienţa politică, socială, jurisprudenţială acumulată de o societate de la ultima Constituţie adoptată, iar semnificaţia textului trebuie să evolueze odată cu dezvoltarea societăţii.
Ioan Oltean,
deputat PNL