REVIZUIREA CONSTITUŢIEI

Orice revizuire a Constituţiei ar trebui să pornească de la referendumul din noiembrie 2009, o modificare a Legii fundamentale care nu ia în considerare voinţa poporului exprimată prin referendum, este greşită şi nedemocratică. Nu poţi ignora articolul 1 din Constituţia României, care precizează foarte limpede că suveranitatea este a poporului, se exprimă prin aleşi sau în mod direct prin referendum.
Dacă revizuirea Constituţiei pleacă de la referendumul din 2009, cum este şi firesc, atunci vom avea momentul de afirmare a democraţiei din ţara noastră, respectând un vot larg popular majoritar, în caz contrar, vom avea o majoritate parlamentară care se află deasupra legii.
Trebuie să avem limitarea posibilităţii Guvernului de a-şi angaja răspunderea în faţa Parlamentului la o singură dată pe sesiune, excepţie făcând o eventuală angajare pe buget.
O altă modificare este legată de clarificarea raporturilor constituţionale dintre preşedintele ţării şi premier, în ceea ce priveşte revocarea şi numirea unor noi membri ai Guvernului, creând obligaţia consultării înaintea trimiterii propunerii.
Trebuie ca termenul de dizolvare a Parlamentului să fie redus de la 60 de zile la 45 de zile, în cazul în care sunt respinse doă Guverne, pentru a diminua posibilitatea crizelor politice.
Trebuie vizată reglementarea activităţii puterii judecătoreşti prin instituirea unor răspunderi, cum ar fi răspunderea judecătorilor şi procurorilor prin lege organică şi instituirea expresă a obligaţiei judecătorilor de a se supune Constituţiei şi deciziilor Curţii Constituţionale.
Trebuie prevăzută adoptarea prin vot public a deciziilor Consiliului Superior al Magistraturii, adică o mai consistentă punere sub control public al CSM, trebuie crescută transparenţa activităţii CSM, pentru că acesta administrează una dintre puterile statului şi noi ştim că, credibilitatea Statului este dată în primul rând de puterea judecătorească.
Trebuie totuşi înlăturată prerogativa preşedintelui României de a prezida şedinţele CSM, pentru că preşedintele rămâne totuşi un exponent al puterii executive, să nu fie nici o suspiciune asupra implicării politicului în activitatea judecătorească.
Ca efect al evoluţiilor europene, trebuie făcut un pachet de clarificări privind probleme financiare ale statului. Trebuie prevăzută în Constituţie că datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, iar deficitul nu poate depăşi 3% din PIB.
Aşadar, orice revizuire a Constituţiei trebui să pornească de la referendumul din 2009, când a fost exprimată voinţa suverană a poporului român.