Bistrița-Năsăud, gazdă bună pentru aproape 1500 de cetățeni străini, majoritatea provenind din Nepal, India și Bangladesh

În perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2025, polițiștii de imigrări au gestionat situația juridică a 1.496 de persoane. Dintre acestea, 1.075 sunt cetățeni din state terțe, majoritatea provenind din Nepal, India și Bangladesh, iar 421 sunt cetățeni ai Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene, în special din Italia și Germania. Principalele motive pentru stabilirea reședinței în România au fost angajarea în muncă și reîntregirea familiei cu un membru de familie cetățean român, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă comisarul de poliție Adrian VULTUR - șeful Biroului pentru Imigrări al județului Bistrița-Năsăud.

Numărul cetățenilor din Ucraina care mai sunt în județul nostru nu a fost transmis, pentru că situația se schimbă frecvent - pleacă în alte județe, revin în țara lor - sau nu se știe exact. S-a precizat: "Un element suplimentar al perioadei analizate îl reprezintă gestionarea activităților privind protecția temporară pentru cetățenii ucraineni. În total, au fost emise 18 permise de protecție temporară pentru persoane nou intrate în procedură, iar alte 26 de permise au fost reemise în noul format, care include adresa de reședință". Aceste permise  - care au poză, date de identificare, CNP etc. - conferă drepturi la servicii de sănătate, muncă legală etc. 

Potrivit acestuia, nu au fost probleme deosebite în această perioadă, cetățenii străini nu au fost implicați în infracțiuni. Cel mai mare angajator pentru cetățeni străini, din India, este Comelf, dar persoane din state terțe sunt angajate și în construcții, salubrizare, HoReCa sau sunt sportivi care activează la cluburi din județ etc.

"Activitatea în domeniul ocupării forței de muncă a fost una intensă. În perioada analizată au fost depuse și înregistrate 1.764 de cereri pentru eliberarea avizelor de angajare în muncă. Dintre acestea, 1.298 au fost soluționate favorabil, fiind emise avize pentru lucrători permanenți, detașați, sezonieri sau înalt calificați. Totodată, 315 cereri au fost respinse, iar 151 se află în curs de soluționare. În aceeași perioadă au fost depuse 4 invitații pentru cetățeni din state terțe, toate aprobate. În ceea ce privește reîntregirea familiei, au fost înregistrate 16 cereri, dintre care 10 au fost soluționate favorabil, nicio cerere nu a fost respinsă, iar 6 se află încă în analiză

Pe linia prevenirii și combaterii șederii și muncii ilegale, polițiștii de imigrări au organizat 30 de activități de control, desfășurate atât cu forțe proprii, cât și în cooperare cu alte structuri care au atribuții similare. În urma acestor activități, o cetățeană din Filipine a fost depistată în ședere ilegală, fiind dispuse măsuri pentru punerea sa în legalitate. De asemenea, alți trei cetățeni străini s-au prezentat la ghișeu în situații neconforme, fiind îndrumați să depună documentele necesare obținerii unui drept legal de ședere pe teritoriul României.

În perioada analizată au fost emise 6 decizii de returnare cu termen de plecare voluntară de 15 sau 30 de zile, dintre care două decizii ca urmare a refuzului prelungirii dreptului de ședere temporară, iar 4 decizii au fost emise ca urmare a revocării dreptului de ședere sau a vizei de intrare în România. Totodată, față de un străin a fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, pentru o perioadă de 6 luni, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 194 din 2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru nerespectarea legislației în domeniu, au fost aplicate 56 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 87.600 lei, potrivit Ordonanței de Urgență nr. 194 din 2002 și Ordonanței Guvernului nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă și detașarea străinilor în România. Majoritatea sancțiunilor au fost achitate de către contravenienți, aspect care reflectă atât corectitudinea aplicării legii, cât și profesionalismul polițiștilor de imigrări în individualizarea fiecărei situații.

Procesul de digitalizare a continuat să se dezvolte. Avizele de muncă și de detașare sunt generate în format electronic, sunt semnate digital și transmise automat solicitanților, eliminând deplasarea la ghișeu. În același timp, aplicația Portal IGI a fost optimizată, permițând programarea online rapidă și eficientă, ceea ce a redus semnificativ timpii de așteptare și a crescut gradul de accesibilitate pentru public. Pentru a sprijini angajatorii și cetățenii străini interesați de piața muncii din România, Inspectoratul General pentru Imigrări, prin structurile sale teritoriale, a derulat două campanii de informare, în lunile aprilie și octombrie, în colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Muncă.", a prezentat șeful Biroului pentru Imigrări al județului Bistrița-Năsăud.

 

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5