Mai săraci fără « Nea Gică »

( 09.03.1932 – 03.08.2009)

O veste nefericită privind trecerea în lumea celor drepţi a Col. ( r ) Muşuroia Gheorghe, fostul şef al Inspectoratului Judeţean Bistriţa-Năsăud al Ministerului de Interne vreme de mai bine de un deceniu ne-a bulversat nu numai pe cei care i-am fost mulţi ani alături, dar şi pe alţi conjudeţeni, care l-au cunoscut.

« Nea Gică », apelativ ce i-a fost atribuit de un amic din respect şi consideraţie, preluat apoi de toţi dintre cei apropiaţi, era şi după pensionare, cum a fost din totdeauna, un bărbat falnic a cărui înfăţişare nu-i trăda vârsta, fiind la un moment dat chiar tentat să te întrebi dacă nu cumva o fi descoperit izvorul de apă vie ?. O boală necruţătoare şi nemiloasă, cu o evoluţie galopantă, ce a debutat pe la începutul anului, l-a răpus, însă, pe destoinicul comandant.

Tristul eveniment ne-a reamintit un adevăr de necontestat că « Nea Gică » a fost un caracter deosebit, ce a excelat la capitolul profesionalism, prin grija cu totul aparte manifestată faţă de subordonaţi, începând de la crearea condiţiilor de muncă, îndrumarea şi sprijinirea concretă în procesul îndeplinirii sarcinilor şi până la rezolvarea problemelor de ordin personal.

De numele său e legată realizarea sediului I.P.J. al M.I. a cărui execuţie şi calitate e şi acum remarcată, crearea de condiţii de lucru pentru majoritatea dintre celelalte subunităţi şi structuri ale M.I. de la nivel teritorial.

Pregătirea profesională temeinică conferită de absolvirea Facultăţii de matematică şi a şcolii militare, experienţa, inteligenţa şi iscusinţa native toate dublate de personalitatea unui mare caracter l-au ajutat să se implice în clarificarea multor cazuri şi situaţii de o mare complexitate, care i-au adus aprecieri unanime şi i-au sporit în mod constant prestigiul şi autoritatea.

Impresiona întotdeauna prin puterea aproape neobişnuită de intuiţie şi previziune, prin flerul său aparte, demonstrate cu prisosinţă în cazul unui evadat, ce a încercat să dispară din zonă. În vederea prinderii infractorului, a trimis la limita cu judeţul Suceava un echipaj sub acoperire. Aceasta m-a determinat să-mi zic : « dacă şi această acţiune va avea derularea pe care a prevăzut-o, atunci şeful mare e întradevăr mare! ». Aşa cum ne-a obişnuit, după numai câteva ore, Inţe, unul dintre lucrătorii implicaţi, a raportat că împreună cu un alt coleg l-au reţinut pe individ.

N-a fost numai un militar şi profesionist de excepţie, dar şi un om de mare omenie şi bunătate, cu o sensibilitate şi receptivitate aparte faţă de greutăţile şi necazurile oamenilor. Puţină lume ştie că o bună perioadă de timp a luat sub ocrotire nemijlocită trei copii orfani de ambii părinţi, cărora li s-a asigurat masa la cantina unităţii, contravaloarea fiind suportată împreună cu celelalte cadre, copiii fiind consiliaţi şi ajutaţi în rezolvarea diferitelor probleme cu care s-au confruntat, reuşind să depăşească mai uşor acea perioadă mai puţin fastă din viaţa lor.

L-a ajutat să se integreze social chiar şi pe un fost condamnat la moarte pentru un omor deosebit de grav comis la vârsta de 19 ani, într-un moment de rătăcire. În urma recursului celui în cauză, i s-a comutat pedeapsa în 25 ani închisoare, dar deşi în perioada detenţiei a dat motive temeinice de îndreptare, cu ocazia punerii în libertate s-a confruntat cam peste tot cu reacţii de respingere sociale. A fost singurul, care s-a gândit să-l ajute să-şi găsească o slujbă şi să-şi rezolve alte probleme legate de debutul unei noi vieţi noi, iar realităţile dovedesc că a procedat foarte bine.

« Nea Gică a fost special şi pentru faptul că se documenta continuu, cântărea orice măsură cu puterea minţii proprii şi prin modul în care reuşea să pună în valoare şi să valorifice ceea ce nu se învaţă la nicio facultate sau şcoală militară din lume, buna cuviinţa şi înţelepciunea cu care l-au înzestrat Constantin şi Elena, bunii săi părinţi, truditori ai pământului din Cungrea, judeţul Olt, raţionamentele şi judecăţile oamenilor simpli, pe care le prelua şi analiza cu încântare devenind jaloane nepreţuite de comportament şi acţiune.

Ne-a părăsit lăsând amintiri neşterse, multe regrete, cu siguranţă vom fi mai săraci fără oameni ca « Nea Gică », dar totodată mai bogaţi, dacă vom şti să-i folosim şi să ne inspirăm din experienţa de muncă şi viaţă, din comportamentul exemplar al acestui mare şi minunat om. D-zeu să-l ierte şi odihnească.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5