Nicolae Feier – ZESTREA STRĂMOŞEASCĂ

Am citit cartea ZESTREA STRĂMOŞEASCĂ ce are subtitlul: Pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului românesc, autor, preot profesor Nicolae Feier, apărută la Editura Karuna, Bistriţa, 2010, şi m-a impresionat foarte plăcut faptul că în mijlocul nostru avem personalităţi care, prin muncă susţinută şi dragoste de România, se apleacă asupra unor studii importante pentru a ne dărui cărţi de referinţă, nemuritoare.

Îmi propun, doar, să semnalez apariţia cărţii deoarece nu am pregătirea necesară ca să am o părere alta decât că, citind-o, mi-a adus informaţii interesante şi bogate despre rădăcinile noastre. Preotul profesor Nicolae Feier, în vederea scrierii acestei opere, a studiat peste o sută de lucrări de specialitate (religie, istorie, etnologie, filozofie, ş.a.), a impregnat ideile, ce a dorit să ni le transmită, cu simţămintele sufletului său şi le-a împletit cu convingerile din mintea sa, minte îndrumată de către Dumnezeu.

Vă invit cu drag să parcurgem împreună câteva fragmente din capitolele: „Cadmos – întemeietorul Europei” şi „Cadmos era prototrac”. Vă veţi bucura de lectură şi vă veţi face o idee despre conţinutul acestei opere.

«Mitul lui Cad-moş spune că: „Zeus în chip de taur o răpi pe EUROPA fiica lui Agenor. Agenor înseamnă: „fără să fi fost născut”, adică un fel de Adam.

Agenor, fiul Libiei şi al Mării (Poseidon), făcut din apă şi din pământ, trimite în căutarea Europei pe fraţii acesteia Fenix, Kylix şi Cadmoş. Fenix întemeiază Fenicia, Kylix – Cilicia, iar Cadmoş-EUROPA, de-a lungul bazinului dunărean.

Se poate observa de aici foarte clar o înrudire directă între cultura feniciană, întemeietoare a unui alfabet din care s-au dezvoltat alfabetul grecesc şi cel latin, cu cultura neamului tracilor, despre care avem dovezi clare că erau posesorii unei culturi foarte avansate, fiind probabil, înaintea sumerienilor, primii oameni care au scris.

Tema din icoana ecvestră: „Sfântul Gheorghe omorând balaurul” este influenţată indubitabil de mitul precreştin al „Cavalerului trac”, mit atât de răspândit în zona carpato-balcanică, al cărui prototip este Cad-moş.

Numele „KAD”, căruia i s-a adăugat mult mai târziu particula „moş”, dacă este citit de la dreapta spre stânga, aşa cum s-a scris şi s-a citit la Tărtăria şi apoi în Akad şi în Sumer, înseamnă: „DAC”.

[...] Poetul Ovidiu îl descrie pe Cadmoş într-un mod uluitor, mirific. După Ovidiu, Cadmoş este când Esculap, când „Şarpele zeu”.

[...] Cadmoş era proto-trac. Facem această afirmaţie îndrăzneaţă pe baza faptului că el zămisleşte împreună cu soţia sa Armonia pe SIMILEA (Semela). Aceasta era de o frumuseţe rară. Diaus Pitar (Zeus, Jupiter) o seduce şi aşa se naşte zeul tracilor Dionysos, (Bachus, la romani). Pentru a-l greciza legendele eline inventează, târziu, o a doua naştere a sa, după moartea mamei sale fiica lui Cadmoş, Smela, de data aceasta Dionysos „se naşte din coapsa lui Zeus” (Hesiod-Theogonia).

Surse antice spun că Armonia este fiica lui Ares, dată de acesta ca soţie lui Cadmoş. Ares este şi tatăl lui Romulus şi Remus, fiii nimfei Reea Silva.

Părintele Dumitru Stăniloaie socoteşte că: „trăsătura cea mai cuprinzătoare şi mai definitorie a neamului nostru (românesc) este ARMONIA”.».

Pentru cei care vă propuneţi o incursiune în cultura noastră veche, precreştină şi apoi creştină, vă recomandăm să citiţi cartea: ZESTREA STRĂMOŞEASCĂ.