Al treilea mall se ridică la Bistriţa

Sâm, 10/17/2020 - 08:53

View the full image

Rep.: - Ce mulţumiri aveţi după aceste trei mandate?

Primar Ovidiu Creţu: - Sunt foarte mulţumit de condiţiile pe care am reuşit să le realizăm în şcoli. Sunt foarte mulţumit de programele de evenimente pe care le-am făcut şi le-am statuat pe cultură în Bistriţa, fără să avem o filarmonică etc. Sunt foarte mulţumit de felul în care centrul istoric a început să evolueze. Pe lângă pasajele amenajate, vin şi privaţii şi contribuie, cumpără clădirile, le restaurează. Sunt foarte mulţumit de faptul că am dat viaţă Pietonalului, amintiţi-vă că în 2008 era o jumătate de terasă într-un loc. Am dat facilităţi şi am încurajat oamenii, apoi am spus să nu mai vândă nimeni din stradă. În ultimii ani nu aţi mai văzut să-şi facă bucătăria de afară. Multe dintre construcţii au fost astfel refăcute. Sunt foarte mulţumit că am reuşit să deschidem o zonă comercială modernă la Bistriţa. Se vorbeşte de locuri de muncă, Primăria, Consiliul Judeţean nu pot să facă concurenţă mediului privat. Trebuie să-i ajutăm pe cei care vor să facă afaceri, să le dăm facilităţi. Oraşul are un Shopping-City bine pus la punct, cu posibilităţi de dezvoltare, care dă de lucru la peste 1500 de bistriţeni. La fel va fi şi în zona de lângă Dedeman, la Turnătorie, unde se construieşte un mall. Zona se va dezvolta, s-au demolat şi resturile de la Mebis. Este o dezvoltare mult mai sănătoasă decât Leoni sau Roseyans. Când a fost criza, Leoni nu a închis fabrica din Bistriţa pentru că mergea foarte bine, dar a închis alte n fabrici din lume, putea închide şi aici, iar 2500 de oameni erau liberi. La mall-uri, unde sunt atâţia, poate dă unul faliment, dar rămân celelalte. De asta sunt importante IMM-urile, pentru că sunt sectoare diferite. E un principiu pe care l-am folosit şi în zona industrială.

Comentarii

17/10/20 13:13

Toni

Dezvoltarea unui oras nu poate fi sustinută numai din activităti comerciale, fără o industrie producătoare de bunuri si servicii care să asigure locuri de muncă bine plătite. Altfel, se crează un cerc vicios in sensul că degeaba ai comert dezvoltat dacă populatia este săracă si nu are cu ce să cumpere.
La incheierea celor trei mandate de primar Cretu se laudă cu centre comerciale si Mall-uri construite pe locul unor foste hale indudtriale. In schimb, de pe timpul fostului primar Vasile Moldovan cand firmele Leoni si Roseyans au dezvoltat capacităti de productie la Bistrita, niciun investitor important nu a mai venit in orasul nostru.
Ba mai mult, la cinci ani de la deschiderea oficială, Parcul Industrial Bistrița Sud amenajat cu fonduri europene este în continuare aproape gol.
Încă din anul 2006 liberalul Ioan Turc, pe atunci viceprimar al Bistritei a propus amenajarea unei zone de dezvoltare economică la Sărata, respectiv a parcului industrial Bistrita-Sud împreună cu un campus pentru învățământul universitar tehnic. In acest sens, urma să se facă negocieri cu mediul de afaceri pentru a stabili ce specializări se cer pe platforma economică a Bistriței. De asemenea , urma ca pe baza unor acorduri, mediul de afaceri să susțină inclusiv bursele pentru studenți. Ulterior, primarul Cretu impreuna cu Administrația PSD a Bistritei a preluat ideea realizării parcului industrial, dar a renunțat la proiectul campusului, iar pe de altă parte a realizat, o investiție subdimensionată ca suprafață și utilități.
Inainte de receptia finala a Parcului Industrial Sarata, reprezentanții municipalității au discutat și despre posibilitatea realizării proiectului “Incubator de afaceri” pe o suprafaţă de 1.400 mp. De asemenea, Parcul Industrial Bistrița Sud a devenit primul membru din România al rețelei internaționale de ateliere FabLab, de pe langă de cea mai importantă școală de tehnologie din lume, Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA. Astfel, un atelier FabLab trebuia sa fie construit în viitorul incubator de afaceri din incinta Parcului Industrial, urmând ca acesta să fie acreditat de MIT, lucru care nu s-a mai realizat.
Unul dintre dezavantaje ale Parcului Industrial Bistrița Sud poate fi si lipsa unei șosele de mare viteză și a unui aeroport.
Si totusi, în tot acest timp, parcurile industriale din Cluj-Napoca, Jucu, Dej sau Câmpia Turzii au reușit să atragă investitori de calibru. Cauzele nepopularii pot fi mai complexe.