Doamna învățătoare Tiberia Șut, din Tiha Bârgăului, la 80 de ani. La mulți ani!

Doamna TIBERIA ȘUT s-a născut în data de 15 septembrie 1945, la sat și de sat e cel mai drag pe lume. S-a născut și a copilărit în satul Tureac, situat la poalele Munților Bârgăului, acolo unde "...sunt codri verzi de brad/Și câmpuri de mătasă..." (Noi, Octavian Goga).

Părinții, oameni simpli, dar cu mare respect pentru cei cu știință de carte, și-au crescut copiii în cultul muncii, învățându-i lecția modestiei, atât de necesară pentru a evolua spiritual. Atât în familie, cât și în sat, doamna Tiberia n-a fost croită pentru lumea superficială, egoistă, zeflemitoare și falsă pe care a întâlnit-o din când în când, la vârsta de 14 ani, când a plecat de la țară în marele oraș din inima Transilvaniei. De atunci, a devenit mai introvertită, intolerantă cu superficialitatea și amuzamentul gratuit al celor lângă care era obligată să conviețuiască. Și-a impus să devină mai răbdătoare, mai tăcută și mai perseverentă.

Am cunoscut-o pe doamna Tiberia în anii de liceu. Am fost colege la Școala Pedagogică de 6 ani din Cluj, dar în clase paralele, având însă sălile de clasă alăturate.

Din prima clipă m-a cucerit datorită spiritului său de mare finețe în discernerea valorilor sociale, a onestității și caracterului său ales. Era colega la care puteai apela oricând să te ajute în rezolvarea unor probleme, fără să se gândească la recompense. Era o adolescentă frumoasă, cu un păr bogat și puțin ondulat, cu fața rotundă ca luna plină, cu trăsături armonioase, frumos cizelate, cu privire limpede care exprimă inteligență, dăruire și iubire, mai ales pentru copii. În lecțiile practice s-a remarcat, cu prioritate, pentru capacitatea psihologică de a pătrunde în sufletul copilului, de a-l înțelege și de a-l atrage într-un dialog condus cu har pedagogic.

A absolvit Școala Pedagogică de 6 ani din Cluj, cu rezultate meritorii și s-a întors pe Valea Bârgăului, să educe copii și să răspândească cultură și civilizație în această zonă.

S-a căsătorit și s-a stabilit în Tiha Bârgăului, unde a fost primită cu drag de localnici, dar mai ales de socri. Dumnezeu a dăruit familiei Șut 3 copii, pe care doamna Tiberia i-a educat și i-a ajutat să fie absolvenți de studii universitare. Are și nepoții care o iubesc și o vizitează des, deoarece dânsa este totdeauna pentru ei un neprețuit confident. În timpul vieții active, doamna Tiberia cu vocație pentru nobila profesiune de dascăl, mai deținea și alte funcții. Era directorul căminului cultural din localitate, responsabila comisiei învățătorilor din școală și metodistă a Inspectoratului Școlar Bistrița-Năsăud.

Am reîntâlnit-o pe doamna învățătoare la inspecția desfășurată pentru acordarea gradului didactic I. După primele trei lecții asistate, președintele comisiei, conf. univ. dr. Vasile Vărtic de la Universitatea “Babeș-Bolyai”din Cluj-Napoca, care era un om introvertit, scump la vorbă, după ce a verificat și caietele elevilor a spus: Vă rog să mă credeți că nu am să-i reproșez nimic acestei învățătoare. Aceste lecții au fost cele mai frumoase pe care le-am văzut în viața mea. La fel, lucrarea metodico-științifică elaborată de dânsa este excelentă. Dacă aș putea, i-aș semna un cec în alb acestei doamne. Merită să obțină gradul I în învățământ cu nota 10 (zece) cu felicitări.

După alți câțiva ani, am revăzut-o pe doamna Tiberia Șut și mi-am dat seama că natura n-a uitat nimic să pună la această femeie: frumusețe, distincție, podoabă capilară, culoarea tenului, statura, gestică, mimică, manieră și mai ales conștiința de sine. Era semeață, conștientă fiind de frumusețea și puternicia sa.

În ultimii ani, mă onorează cu prezența la aniversarea zilei mele de naștere, știind că sunt singură și că ai mei copii sunt departe și nu am rude în orașul în care locuiesc. Această prietenie nedisimulată mă îndeamnă să-i ofer toată recunoștința.

La vârsta senectuții, doamna Tiberia are încă mintea rapidă, precisă, intuitivă și o voință fermă, la care se adaugă un caracter conciliant, plăcut și amabil în relație cu lumea. De la dânsa am învățat multe. Are extinse noțiuni de artă, dar și de bucătărie, grădinărit, de medicină populară, învățate de la părinți, dar și științifice, citite din cărți sau de pe internet. Știe plantele medicinale existente în zonă și cunoaște momentul precis în care trebuie recoltate, uscate sau conservate și apoi păstrate în condiții optime. Unele trebuie culese în perioada în care este lună plină, altele în diferite momente ale zilei, la anumite ore, când principiul activ din plante are concentrația optimă.

Și acum, doamna învățătoare Tiberia este energică, bine dispusă și foarte activă. Știe că tristețea este molipsitoare, iar buna dispoziție conferă interlocutorului, de cele mai multe ori și el împovărat de griji, optimism și speranță în vremuri mai bune.

Stimată doamnă Tiberia Șut, care ați fost un model demn de urmat pentru elevi, pentru părinți, pentru întreaga comunitate și nu numai, acum la ceas aniversar, îl rog fierbinte pe Dumnezeu să îți dăruiască multă sănătate, viață lungă și fericită alături de toți semenii noștri, dar mai ales alături de cei dragi.

La mulți și fericiți ani!

Cu respect,

Prof. Maria Ursu

Năsăud

 Învățătoarea TIBERIA ȘUT, un dascăl luminător al satului său

Nici în visele mele cele mai generoase nu mi-am închipuit că la 80 de ani voi scrie despre colega și prietena mea dragă, învățătoarea TIBERIA ȘUT, cu prilejul aniversării ei. Am fost colege la Școala Pedagogică de 6 ani din Cluj, ”Școala Normală”, cum îi spune actorul Dorel Vișan, fiind și dânsul absolvent al acestei prestigioase școli.

Tiberia Șut a ridicat mult prestigiul Școlii Tiha Bârgăului, prin cele mai puternice serii de elevi, prin activitatea amplă de învățător-metodist și prin întreaga ei conduită morală și profesională.

”Vetrele bune dau copii buni!”, spune o vorbă din popor. Familia Tomoroga din Tiha Bârgăului, unde s-a născut Tiberia și sora ei, era printre familiile cu cei mai de vază gospodari, având ”bune rânduieli”, cum spun bârgăuanii. În acest mediu de muncă și seriozitate s-a format învățătoarea Tiberia. Și-a condus familia energic, cu multă înțelepciune și înțelegere. A crescut cei trei copii, puternici, curajoși, harnici și cinstiți. Ii ajută și acum în fiecare zi, împlinind multe sarcini, cu aceeași seriozitate și conștiinciozitate cu care și-a împlinit mereu rostul, fie că era vorba de învățătoarea de la catedră, mama celor trei copii, bunica unor nepoței care-i umpleau mereu casa, sau prietena pe umărul căreia să-ți verși amarul.

Ca învățător la Școala Generală din Susenii Bârgăului, mă consultam cu ea în diverse probleme ale școlii – predarea pe bază de mulțimi, cabinete multifuncționale ale sălii de clasă, materiale didactice eficiente în predare, ș.a.m.d. Era fascinant să intri în sala ei de clasă. Totul emana muncă suținută.

”Cheia trebuie folosită zilnic ca să strălucească” – zice un proverb românesc. Iar Tiberia era și este o foarte bună organizatoare, tenace în a rezolva prioritățile. Părintele Fontu, întrebat fiind despre doamna Tiberia Șut, spunea simplu: ”Este o femeie cât zece bărbați”.

Pe mine personal m-a susținut în momente crâncene, copleșitor de dureroase: pierderea soțului, pierderea mamei, boală, necazuri. Mereu găseam la ea un sfat încurajator, găseam înțelegerea de care aveam nevoie, dar și încrederea și discreția unui prieten adevărat.

La cercurile pedagogice de la Tiha Bârgăului, ne primea în școală regretatul director Bozga Adrian, cu atâta respect vorbind despre învățătoarea Tiberia Șut, în timp ce ne conducea spre sala ei de clasă: ”Poftiți, intrați! Aceasta e sala de clasă a învățătoarei Șut”. Simțeai din atitudinea dânsului respectul pe care i-l purta, chiar mândria de a avea în școala pe care o coordona, un astfel de cadru didactic.

Fiind mereu implicată în activitatea culturală a satului, participând cu pionierii la Cântarea României și la nenumărate alte activități, în ani și ani de muncă ce nu pot fi cuprinși aici în câteva fraze, dar dedicându-și viața ȘCOLII și educației copiilor care i-au fost încredințați pe parcursul atâtor ani, învățătoarea Tiberia Șut merită mai mult decât suma respectelor noastre, ca un dascăl luminător al satului său.

Azi, la împlinirea a 80 de ani ai săi, parcă Bunul Dumnezeu ne adună – un buchet de colege care să-i cântăm: LA MULȚI ȘI BINECUVÂNTAȚI ANI!

Dacă nu aș fi scris despre tine, Tiberia dragă, ar fi vorbit pietrele. O viață e prea puțin pentru respectul și prețuirea ce ți-o port.

Învățătoarea PLEȘCA ANA, Susenii Bârgăului

Doamna învățătoare Tiberia Șut, o colegă harnică și întreprinzătoare

Doamna învățătoare Tiberia Șut, Dumnezeu ți-a dăruit această zi minunată, de 15 septembrie 2025, în care devii octogenară și care cuprinde toate realizările tale de-o viață. Să te bucuri alături de familie și de prieteni! Să nu uiți că ziua de ieri este un vis fericit sau nu, iar cea de mâine este un mister. Deci, prețuiește ziua de azi, cu tot ce îți oferă ea.

Dacă m-ar întreba cineva cine este doamna învățătoare Tiberia Șut, i-aș răspunde:

Doamna învățătoare și-a demonstrat competența profesională prin activitatea la clasă și de metodistă a Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud timp îndelungat, reușind să îndrume cadrele didactice pe care le-a asistat la clasă, cu eficiență. Și-a dezvăluit cu dăruire experiența acumulată la clasă.

Învățătoarea Tiberia Șut, pe lângă cunoștințele de aleasă calitate, le-a oferit elevilor și o educație pentru viață. Iată ce spun fostele eleve Anca și Raluca Ignat:

“Doamna învățătoare,

Cea mai bună învățătoare nu predă doar lecții din cărți, ci și lecții de viață.

Pe lângă faptul că ne-a învățat să citim și să scriem, ne-a învățat să fim corecți, ordonați, să avem grijă de flori, să facem mâncare.

A fost lângă noi și când nu a mai fost învățătoarea noastră. Și în ziua de azi când cineva mă întreabă, eu zic că am avut cea mai bună învățătoare care există.

O învățătoare bună lasă urme nu pe caiete, ci în suflete.

Va mulțumim pentru răbdare!”.

A intuit aptitudinile fiecărui elev și le-a clădit caracterul și personalitatea în funcție de acestea. A pus mare accent pe activitatea extrașcolară, pregătind serbări frumoase. Cu tineretul  a avut o activitate valoroasă, obținând diferite premii pe plan județean și național. Astfel, activitatea sa a fost recunoscută de forul superior al culturii județene din acea vreme și de către regretatul Nicolae Gălățean.

Preocupările destinate activităților culturale i-au făcut pe unii elevi să îndrăgească folclorul, care atestă veșnicia neamului. Un exemplu grăitor este și eleva Maria Pavelean, interpretă de muzică populară care a câștigat Trofeul Festivalului “Valeria Peter Predescu”.

“Sufletul mi-e plin de recunoștință acum când aștern aceste gânduri despre o doamnă învățătoare care a sădit în sufletul nostru semințele învățăturii românești.

A găsit în fiecare dintre noi potențial. A știut când să pună accentul pe ce era important  și să scoată din noi oameni demni și respectuoși.

A fost un dascăl și un pedagog de excepție.

Știu ca ne iubea nespus și se lupta ca noi să fim cei mai buni.

Și în ziua de astăzi știu să folosesc corect ortogramele datorită dânsei.

Îi datorăm reușitele noastre de pe parcursul vieții.

Atât profesionalismul cât și conservatorismul dumneavoastră ne-au ajutat să devenim oamenii care suntem astăzi.

Vă mulțumim pentru omul care sunteți!

Vă purtăm în suflet cu respect și prețuire!”, declară Maria Pavelean, fostă elevă a distinsei doamne învățătoare.

        Tiberia – cum îi spunem noi – are un temperament vulcanic. A ars (metaforic vorbind), atât la clasă, cât și în familie. De altfel, părerea mea este că nici acum nu mișcă nimeni fără știrea ei. Se bucură de un respect deosebit din partea copiilor și al nepoților, mai ales că unii dintre ei i-au fost elevi.  Mama Bea (cum îi spun nepoții) le pregătește tot felul de bunătăți, mai ales de sărbători și îi răsfață, iar ei îi sunt recunoscători.

        Perfecționistă și atentă la detalii, este gata oricând să facă observații critice sau uneori să dea sfaturi pertinente din experiența sa de viață. Are un caracter puternic, bătăios, fiind o personalitate deosebit de puternică. Este un suflet bun, cu vorba autoritară și cu o voință de fier.

        Tiberia este o Prezență, foarte greu de neobservat. Știm cu toții că pe unii suferința îi deprimă, iar pe alții îi mobilizează și îi face mai puternici și mai responsabili. A depășit toate momentele dificile din viața ei cu fruntea sus, cu demnitate și onoare, fiind harnică și întreprinzătoare. Chiar și acum, la vârsta de 80 de ani, și-a construit un solar și se ocupă intens de grădinărit, conservele obținute fiind dăruite întregii familii și nu numai.

        Este mândră de familia ei – și are de ce – știind că a avut un rol primordial în formarea copiilor săi. Doamna învățătoare privește cu nostalgie spre trecut, considerând că atunci au fost apreciate mai mult valoarea și competența.

        Am încercat să creionez un portret al colegei și prietenei mele, pe care întotdeauna am admirat-o pentru felul în care se îmbracă, pentru forța sa interioară, pentru puterea și voința sa.

        Doamne, eu te rog să-i dăruiești Tiberiei, înțelepciune și răbdare, sănătate și putere pentru tot ce mai are de îndeplinit pe acest pământ.

        Tiberia, să mulțumești în fiecare zi pentru darul dimineții, pentru lumina soarelui zâmbitor și pentru binecuvântările care s-au revărsat asupra ta și a familiei.

Pace și liniște și un călduros “La mulți ani!”.        

Cu drag,

Colega și prietena ta, Mariana Prigon Sbârciu