Apa meteorică. De ce o plătim, cum se calculează și cum poți dovedi că nu ajunge în rețeaua de canalizare

Andrei Kozuk, director general al Aquabis, a explicat în cadrul unei conferințe de presă, care sunt prevederile legale care stau la baza facturării apei meteorice, cum se calculează  și cum pot dovedi bistrițenii că acea apă provenită din precipitații nu ajunge în rețeaua de canalizare, care presupune de altfel costurile de epurare. Tarifele percepute pentru “apa de ploaie” au creat nemulțumiri în rândul cetățenilor, care s-au plâns că au plătit mai mult pentru apa de ploaie decât pe apa potabilă consumată efectiv și pe canalizare.

          Formula de calcul este:

Apa meteo = (Scon × 0,85 + Snec × 0,05) × CoefANM / 1000

•Scon: suprafață construită

•Snec: suprafață neconstruită

•CoefANM: coeficient de precipitații lunar (ANM).

          “Apa meteorică, acolo unde ajunge în rețelele de canalizare, este preluată, transportată, pompată, se amestecă cu apele uzate menajere și pentru asta trebuie să fie epurată, după care este data în emisar (n.n – în râul Bistrița, Someș etc.). Și pentru apa meteorică există reglementări legale foarte bine stabilite, nu am cum să ies din marja în care au fost reglementate. Avem Ordinul ANRSC, avem Standardul SR 1846-2:2006, care scrie în detaliu ce se întâmplă cu apele pluviale. Acolo unde – am avut cazuri și le dăm curs, este important ca ai noștri clienți să știe – se face dovada că apele de pe acoperiș, de pe suprafața construită sau de pe zonele de parcări proprietate personală sunt captate, utilizate și nu ajung în rețelele de canalizare, noi avem o echipă, se face o solicitare, echipa merge în teren, face un proces-verbal și sunt excluse, acolo unde apele sunt captate și nu ajung în rețeaua de canalizare”, a precizat Andrei Kozuk.

          Altfel, la ploile din 27 iulie, când apa s-a revărsat în beciuri, pe străzi, în gospodării, mai ales în municipiul Bistrița, cantitatea înregistrată de ANM a fost de 197,6 l/metru pătrat, doar în 1985 fiind mai mult, 195 l/mp. AVersele “ar fi dat peste cap” orice sistem de canalizare, mai ales că la Bistrița colectarea apelor pluviale se face printr-un sistem construit în anii 70, combinat, pentru ape menajere și ape pluviale. Uniunea Europeană nu finanțează rețele de ape pluviale, iar ideal ar fi ca apa meteorică, curată, să nu se amestece cu apa uzată și să fie necesar ulterior procesul de epurare. Dar nu e așa...Există „un audit al ploii”, iar cei de la Aquabis vor interveni în zonele problematice, așa cum s-a făcut deja în zona Kaufland, s-a evaluat în zona străzii Lucian Blaga, str. Industriei. „NU așteptăm ploile, dar nici nu putem acoperi 1800 km de rețea de apă și 1000 km de rețea de canalizare în 2 luni de zile. Le luăm la mână și le vom soluționa”, a mai spus Andrei Kozuk.