Pe urmele lui Eminescu la Odesa (V)

Oraşul ucrainean Odesa este plin de amintiri româneşti. În cel de-al doilea Război Mondial el a fost cucerit de armata română a cărei Mare Stat Major, aflat într-o clădire etajată, a fost dinamitat, murind mai multe persoane, printre care şi generalul Glogojan. Pe o stradă pe undeva la intrarea în localitate zărim statuia unui oarecare Marinescu, ortografiat Marinesko, erou în slujba sovieticilor care ar fi făcut o faptă de curaj scufundând un vas german. Cu peste un milion de locuitori. Odesa respiră greu aerul modernităţii. De pe multe clădiri cade tencuiala, multe sunt părăsite, iar gropile din asfalt nu fac o impresie bună turistului grăbit şi avid de confort. Aici a venit Eminescu în august-septembrie 1885 şi iulie 1886 să se trateze. Aici am sosit şi noi, membrii Astrei, pe urmele poetului, dar cu mulţi ani după ce ecoul paşilor eminescieni s-au stins. Nu de tot însă, căci bustul instalat la intersecţia străzilor Bazarnaia cu Osipova, va lega şi va amplifica paşii poetului chiar şi-n viitor.

Ajunşi aici, poposim mai întâi la sediul Consulatului general al României, unde suntem aşteptaţi de către consulul general Cerasela Nicolas şi de către domnul Cornel Ionescu, ambasadorul României la Kiev, de alte persoane din consulat. Ne deplasăm la Cimitirul German de la marginea oraşului, unde a avut loc inaugurarea Memorialului ostaşilor români căzuţi în al doilea război mondial în regiunea Odesa. A fost susţinut un Te Deum în memoria celor căzuţi la datorie de către preoţii Mihai Stegărescu din Chilia şi Leon Pop din Poiana Ilvei. După germani, suntem a doua naţiune care ridică un asemenea monument funerar închinat eroilor, urmând să facă acelaşi lucru polonezii, ucrainenii ş.a. Purtăm un dialog cu domnul Jung Meister, cetăţean ucrainean de origine germană, născut la Odesa acum circa 90 ani. El ne relatează despre grozăviile războiului, despre zilele de groază ce le-a trăit ca martor ocular al ostilităţilor, exprimându-şi încrederea în viitorul pe care-l doreşte, lipsit de astfel de confruntări sângeroase.

Reîntorşi la consulat, am asistat la o serie de manifestări, după cum urmează: Vernisajul expoziţiei plastice „Eminescu la Odesa”, prezentată de domnul profesor şi critic de artă Gheorghe Macarie, de la Universitatea Iaşi. Expoziţia – a spus domnia sa – cuprinde 22 tablouri semnate de artişti plastici din România, Ucraina şi R. Moldova. În sfârşit, la ora 14 a zilei de 31 mai 2011 are loc evenimentul mult aşteptat: adică dezvelirea bustului poetului Mihai Eminescu, a cărui locaţie este nu departe de consulat, pe aceeaşi stradă. Bustul este realizat de sculptorul Marcel Mănăstireanu din Botoşani şi este donat de către Despărţământul Astra „Mihail Kogălniceanu” Iaşi. Sunt prezenţi la ceremonial mai multe persoane, printre care şi elevi ai Clubul copiilor Sectorul 5 Bucureşti, îndrumaţi de profesoara Claudia Mariana Ivan, sosiţi la Odesa pentru un concurs şcolar.

În incinta consulatului au loc, apoi, lansarea cărţii „Cocostârc străin”, aparţinând lui Vadim Bacinschi, un român stabilit la Odesa, care a fost şi ghidul şi traducătorul nostru pe timpul sejurului la Odesa, şi lansarea „Revistei române”, anul XVII nr. 2/2011. În încheiere, Consulatul a oferit un coctail.

După vizitarea Cetăţii Albe, aflate în traseul spre reîntoarcerea în patrie, cucerită, după cum se ştie, de Ştefan cel Mare, ne-am oprit la Ismail şi Cahul. La Universitatea din Ismail, membrii Astrei au donat cărţi. O repede ochire prin Biblioteca universităţii ne-a edificat asupra faptului că fondul livresc este inclusiv în limba ucraineană. Oficialităţile române de aici se luptă de multă vreme să înfiinţeze un centru cultural românesc, dar se întâmpină multe greutăţi. Ucrainenii vor mai degrabă să nu audă de limba română. Aceste mentalităţi vor trebui schimbate dacă ţara vecină doreşte să intre în Uniunea Europeană.

La Cahul am fost oaspeţii Universităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din localitate. În Aula universităţii, am fost primiţi de către dl. Victor Axente, decanul Facultăţii de filologie. S-au rostit alocuţiuni de către cadre didactice universitare, prin care s-a subliniat menţinerea spiritului românesc în relaţiile reciproce. Doamna Areta Moşu s-a referit la realizările Astrei, promiţând o mai strânsă legătură între toate despărţămintele. Înfiinţarea unei secţii a universităţii ieşene la Ştefan Vodă va fi una din priorităţile de viitor.

G. Moldovan