La noi

Cornel Cotuțiu: La noi, adică și în Basarabia și nordul Bucovinei

Pentru mine, de la încheierea Centenarului, cei trei ani ce au urmat au însemnat câte un puseu de tristețe și dezamăgire pentru ce n-au înfăptuit organismele de stat, de guvern din România (adică, dincolo de tromboane, hore, parade, coroane, rostiri gâtuite ale demnitarilor cu putere de decizie.)
Am avut naivitatea să cred că va fi să-l trăim la altă dimensiune națională. S-au încheiat 3 ani de la ceea ce... nu s-a întâmplat: revenirea la Mama România a Basarabiei și a nordului Bucovinei. Înaintașii noștri cu siguranță că sunt consternați pe seama demnitarilor noștrii, care se dovedesc a fi niște pigmei, impostori, impotenți decizional.
Gânduri de acest fel țâșnesc de câte ori îmi parvin vești de dincolo de Prut sau Tisa.
Am primit recent „sud-vest”, o publicație scoasă trimestrial de către românii din Odesa, regiune înglobată acum în harta Ucrainei. Fondator este Vadim Bacinschi, deopotrivă, redactor-șef. Grație Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” al Astrei de la Iași și constantei prețuiri, abnegații, pe care o manifestă președinta lui, Doamna Areta Moșu, revista este tipărită la Iași și distribuită de acest despărțământ în România și în toate pământurile românești ce o înconjoară. E potrivit să se rețină că din colectivul redacțional fac parte și câțiva astrițti ieșeni. De asemenea, redactorii revistei menționează, în chenar astfel: „Apariția acestui almanah se datorează susținerii financiare și logistice a unor persoane din țara noastră”, printre ele regăsindu-se câțiva astriști de la Năsăud: Romulus Berceni, Rodica Fercana, Floarea Pleș, dar și Ioan Pintea (Bistrița) și Cornel Cotuțiu (Beclean).
Proaspătul număr din „sud-vest” e dedicat, precumpănitor, unor acute aspecte din domeniul culturii: situația învățământului în sudul Basarabiei (școli românești închise, sintagma „limba română” marginalizată , în favoarea unei expresii de proveniență sovietică - „limba moldovenească”, „cultura moldovenească”). E semnificativ, privitor la scrisul românesc, titlul editorialului, preluat de la o astristă din secuime: „Oare, chiar nici o speranță?”
Ici-colo, mai există zone în care expresia „limba română” e cultivată cu îndârjire în regiunea Odesa, așa cum este „Centrul de informare al României” din Ismail, înființat cu 5 ani în urmă, în urma unui acord bilateral româno-ucrainean. La sediul lui se găsește aparatură modernă de comunicare, aici se desfășoară acțiuni culturale, stimulate, protejate de câteva persoane persuasive, dintre care vreau s-o evidențiez pe profesora de limba română Natalia Ursu. Mă opresc asupra unei componente a programului „de existență” al acestui Centru: A fost creat Cenaclul literar „Ecoul Bugeacului”. Ca urmare a colaborării cu scriitori din România, a fost scoasă de sub tipar cartea de versuri „Strigătul tăcerii” a poetului Ion Bâcu trăitor într-un sat al raionului Ismail. Apoi, Centrul a dat publicului o culegere colectivă, cu creații ale unor poeți români, frecvenți la activitățile Centrului; volumul se cheamă „Ecoul Bugeacului”.
O pagină întreagă, cu genericul „Meridian cultural” găzduiește, cu imagini foto și texte informative, prezentarea a două publicații din regiunea Cernăuți, apariția lor fiind datorată Departamentului pentru România de Pretutindeni și colaborării cu poeți români de la Cernăuți: „Recreația mare” și „Prichindelul”.
Urmare la numărul precedent, o pagină este dedicată poeților români din Basarabia Istorică (date biobibliografice și câte un grupaj semnificativ din creația acestora).
Pe seama lor, o astristă din secuime, se întreba, în public: ”Oare, chiar nici o speranță?” Răspunsul nu poate fi decât ambiguu. În ce mă privește, nu pot decât să-mi amintesc de exclamația unei basarabence, când ieșeam din curtea casei sale: „Nu ne uitați!”

Comentarii

04/01/22 01:14
prof. Vasile G

Felicitări! Un asemenea mod de acțiune și viziune ca al tău, ar trebui să anime pe miniștrii noștri pentru relația cu românii de pretutindeni, dar...

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5