Bistriţa, dec. ’90.

Versuri preluate dintr-un cântec popular zonal:

„Du-te dor pe cer cu stele,

Că mă-ntorc în sat la ele,

Cu dorul şi dragostea,

Când apare prima stea,

Când doarme şi dragostea”.

Şi acum versuri dintr-un colind:

„Iar de către Răsărit,

Trei regi, trei magi au pornit

Lui Mesia se-nchină,

Steaua drumul lumina,

Stea lucind aprins pe cer,

Lerui ler şi lerui ler”.

Dintre rugăciuni, cea mai de luare aminte mi se pare rugăciunea pentru duşmani:

„Doamne Iisuse Hristoase, care ai poruncit să iubim şi pe duşmanii noştri, şi pe cei ce ne hulesc, şi ne clevetesc, şi să ne rugăm pentru ei, şi să le iertăm lor; care însuţi te-ai rugat pentru duşmanii tăi, care te-au răstignit pe cruce, dă-ne nouă, rugămu-ne, spiritul împăcării şi al blândeţii creştineşti, ca să iertăm din inimă toate vătămările primite şi să ne împăcăm cu duşmanii noştri (…). Iar nouă ne ajută, ca ispite şi de toate primejdiile ce ne ameninţă din partea vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi. Amin”.