Gelu Muthi

O scurtă biografie m-ar ajuta să mă introduc în farmecul descrierii acestui oraș.
Mă numesc Gelu Adrian Muthi , sunt de loc din satul Archiud, comuna Teaca. Am absolvit Colegiul Naţional “George Coşbuc” din Năsăud, din 1986 am fost student al- Universitații Tehnice Traian Vuia din Timișoara- pe care am absolvit-o în 1992 - inginer mecanic.
Timp de cinci ani mi-am făcut meseria pentru care m-am pregătit, după care am intrat în domeniul vânzărilor. Experiența dobandită în Compania “Coca-Cola” –Bihor, a fost pentru mine o pistă de lansare în domeniul pe care îl practic mometan. Cu experiența dobandită ,am reușit să obtin o funcție de director zonal la European Drinks, companie în care activez și-n momentul de față.Sunt mulțumit și mândru de ceea ce fac, deoarece este domeniul în care m-am specializat și care cred că l-am “prins” ușor încă din anii studenției în orașul Timișoara, care știm cu toții că a fost și este un oraș dinamic.Toate ideile și experiența dobandită până astăzi ,aș putea să o fructific în ceva care să servească întregii comunități în care îmi desfășor activitatea și trăiesc împreună cu familia mea.
Pe nesimțite anii se scurg în agrenajul lui Cronos, iar clepsidra vieții nu așteaptă să punem atâtea întrebări la care mulți dintre noi evităm să dăm răspuns. Suntem fortați uneori să reacționăm din impuls , însă atunci când este vorba de o întreagă comunitate nu-ți permiți să dai soluții la întamplare.La o anumită varstă , la care am ajuns și eu, timpul te copleșește și te obligă să gasești soluții cât mai bune- eficiente și consistente cu impact pentru comunitate. Acest sentiment iți vine din dragostea pentru copiii tăi și pentru viitorul acestei urbe.
Există impresionant de multe realizări ale înaintașilor noștrii în acest oraș cu o istorie pe care am senzația că mulți tineri nu o cunosc. Nu este domeniul meu, însa nu m-am putut abține să amintesc acest aspect. Tinerii trebuie să cunoască istoria, doar așa le putem stârnii dragostea pentru așezamantul lor și dorința de a se implica în dezvoltarea acestuia.

Strategia de Dezvoltare Locală trebuie gândită în spirit european, modern și democratic, și prin ea, să se facă foarte bine diferența și să se împletească interesul european, interesul național și nu în cele din urmă interesul local.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare locală derivă din necesitatea creării unei viziuni globale asupra dezvoltării localității, astfel încat să se evite suprapunerea acțiunilor prin intermediul cărora se urmarește reducerea unor disparități, să se facă cea mai bună alegere a parametrilor care influențeaza dezvoltarea economico-socială a zonei și să se realizeze legăturile optime între toți cei care colaborează la realizarea acestui proces în care accentul se pune, în egală masură, pe stimularea potențialului local și pentru realizarea consensului în decizie și planificare.
Strategia de Dezvoltare Locală a orașului Bistrița poate fi rezultatul conștientizării faptului că șansa dezvoltării competitive a zonei poate fi valorificată doar prin abordarea unei politici locale coerente, de planificare strategică și de promovare economică modernă, care să permită încadrarea acesteia în actualele tendințe de dezvoltare la nivel european și național, cu scopul final de asigurare a prosperității și a calității serviciilor oferite locuitorilor săi.
Orașul este format din șase cartiere, situate în zone diferite din punt de vedere al posibilităților de dezvoltare. Din punct de vedere al poziționării față de zonele și centrele industriale învecinate, orașul este situat la distanța cam mare, și nu pe o “arteră principală de interes” motiv pentru care trebuie să ne autogospodărim și să găsim soluții în vederea atragerii investitorilor în zona.
Îmi doresc ca pentru cetățenii municipiului Bistrița găsirea unui loc de munca să nu fie o problemă majoră. Îmi doresc ca veniturile obținute de cetățenii municipilui Bistrița să fie mai mari-toate acestea se pot face și prin atragerea a cât mai mulți investitori în Bistrița-începerea lucrărilor la Parcul Industrial și popularea lui în cât mai scurt timp.

Dacă închei pentru moment acest subiect vast “atragerii investitorilor – dezvoltare a mediului de afaceri în Municipiu știind că este doar un subiect atins și imposibil de rezolvat în câteva rânduri” , putem să intrăm timid și în domeniul sănătății, care este deasemenea un domeniu care mă interesează și care poate să ajute la dezvoltarea acestui oraș.
Se impune să avem servicii medicale de bună calitate în orașul nostru, astfel încât să nu mai fie nevoie de deplasări la Mureș sau la Cluj pentru diverse intervenții. Nu toată lumea iși permite acest lux. Pentru a putea ajunge la această performanță , medicii noștrii care ii avem cât și cei care urmează să vină trebuie ajutați – în măsura în care poate Consiliul Local . Acest ajutor constă în modernizarea spațiilor, achiziționarea de aparate medicale performante și alte doleanțe pe care într-o strânsă legătură cu medicii le putem descoperi.
Centrul de paleație este unul din proiectele noastre –care împreuna cu Consiliul Județean poate fi pus în practică- este un serviciu pe care îl putem pune la dispoziția bolnavilor- și familiilor acestora, iar pentru realizarea acestora este necesară o stransă legătură a Consiliului Local cu Consiliul Județean.

„Omul este măsura tuturor lucrurilor”, în consecinţă oraşul stă în om. Oraşul fiinţează, la început, în structurile mentale ale omului, în interesele sale cele mai profunde, apoi printr-un procedeu aproape tainic şi miraculos, cu violenţa sa se desprinde în realitatea şi adevărul celui 3D.
Omul este oraşul şi oraşul este omul. Dacă oraşul este omul, atunci nu cumva, oare, cu cât este mai perfectă dorinţa omul, cu atât şansele ca oraşul să fie mai frumos sunt mai mari ?
La acest aspect mă gândesc mereu ,atunci când mă plimb prin pasaje ale acestui oraş, Bistriţa mea. Şi eu doresc fierbinte un oraş nou, modern, un oraş european.
Nu suntem magicieni, însă cu un efort susţinut putem face minuni. Oraşul, în general, este o idee fixă de ordine în haos.
Un principiu şi o raţiune ce pun în balanţă devălmăşia ideilor ducând la despărţirea limitelor dintre necesitate şi utilitate.
Bistriţa mea, Bistriţa metaforizată sunt gândite în dualitatea, energie şi materie, spirit şi obiect. Trecerea în revistă a imaginile oraşului străbate sufletul şi gândul, întreaga fiinţă este pătrunsă de un gând fierbinte, de o dorinţă şi de o tărie inimaginabila trecătorului hain.
Cât de atent trebuie să fii atunci când scrii un articol.
Trebuie să spui tot, însă nu trebuie sa plictiseşti. Ar mai fi multe de spus, însă menirea este de a-mi exprima sentimentul pentru Bistriţa mea.
Îmi place oraşul meu. Chiar şi atunci când trec pe trotuarele insuficient de largi, neasfaltate, blocate de maşini de tot felul, mă împiedic şi mă lovesc în înghesuială, calc în vreo groapă ori cine ştie ce mi se mai întâmplă.
Chiar şi atunci când răsuflu aerul irespirabil poluat de sutele de maşini, ghenele de gunoi neacoperite lângă care deopotrivă pisici, câini şi boschetari îşi dispută supremaţia asupra vreunui rest de mâncare.
Cu toate acestea, îmi place Bistriţa mea, fiindcă este oraşul meu. Rămân aici şi visez ca am sa pot face ceva pentru ea, pentru mine şi pentru locuitorii acestui oraş, Bistriţa lor.

Susţinerea mediului de afaceri. Atragerea investiţiilor
a) Realizarea Parcului Industrial Bistriţa Sud şi oferirea de facilităţi investitorilor interesaţi în dezvoltarea de infrastructură economică în acest parc; o politică fiscală care să susţină relocarea activităţilor economice dinspre oraş înspre noul parc industrial, dar şi atragerea de noi investiţii în spaţii de producţie, logistică, servicii, estimând posibilitatea creării a peste 1200 de noi locuri de muncă
b) Promovarea şi realizarea unor investiţii de utilitate publică şi servicii, cu caracter economic evident, prin parteneriate public/privat sau concesiuni:
- Construcţia unui centru comercial de tip mall în apropierea zonei centrale
- Complex de sport şi agrement cu infrastructură de cazare în zona Unirea
- Parcări sub şi supraterane etajate în zonele de aglomerare urbană (zona Eminescu, Decebal, Bistricioarei) şi în cartiere de blocuri
- Creşe şi grădiniţe, spaţii pentru sport şi mişcare, centre medicale de cartier, spaţii pentru activităţi pensionari, centre culturale pentru tineri, alte destinaţii de utilitate publică, în spaţiile ocupate de fostele 36 de puncte termice .
- Parc energetic fotovoltaic cu putere până la 10 Mwh
c) Facilităţi fiscale pentru firmele care investesc în dezvoltarea de spaţii de producţie şi servicii şi care creează noi locuri de muncă
d) Susţinerea înfiinţării în zona periurbană şi în localităţile componente a unor mici ferme de micro-producţie şi prelucrare produse legumicole, zootehnice, pomicole, fructe de pădure, piscicole, apicole, plante medicinale etc. în special prin sprijinirea obţinerii de fonduri nerambursabile de la UE în perioada 2014-2018
e) Susţinerea organizării proprietarilor de terenuri în asociaţii pentru demararea unor proiecte pilot de revigorare a domeniului viticol şi pomicol în zona Deal Cetate, Viişoara, Ghinda şi Slătiniţa
2. Secţiunea – Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului
a) Angajarea în cadrul Politiei Locale de agenţi de pază şi ordine domiciliaţi în localităţile componente a Bistriţei, respectiv, Sărata, Sigmir, Ghinda
b) Extinderea sistemului de supraveghere video din centru şi la intrările/ieşirile din municipiu spre Cluj, Vatra Dornei, Năsăud
c) Înfiinţarea unui Birou unic de înmatriculări cu toate serviciile aferente comasate
d) Generalizarea sistemelor video de supraveghere în toate şcolile din municipiu
e) Impunerea principiului “Trotuarele nu sunt parcări” pentru asigurarea pentru pietoni a posibilităţii de deplasare în siguranţă.
Sănătate şi educaţie sanitară
a) Înfiinţarea în Bistriţa a unui Centru de Paleaţie pentru persoanele vârstnice
b) Încurajarea înfiinţării de cabinete medicale de familie, medicină generală şi medicina muncii private prin concesionarea de spaţii şi terenuri pentru infrastructura adecvată, inclusiv în cartierele oraşului