Nu sunt doar „manipulator de cărţi”

Oraşul Sulina ne primeşte, ca în fiecare vară, cu braţele deschise. Nicăieri n-am văzut apus şi răsărit de soare mai frumos decât acolo, la capăt de lume. Oamenii primitori ne cunosc deja. Turişti şi artişti, cunoscuşi deja în acest Porto Franco, îşi fac apariţia odată cu vacanţa şcolară. Oraşul a început să fie tot mai cunoscut. Străini şi români vizitează Delta, fac plajă la mare, studiază flora şi fauna şi scriu despre oamenii şi întâmplările acestor locuri. Nuferi galbeni şi albi, păsări rare, declarate monumente ale naturii, aşteaptă să fie admirate. Peştele e la el acasă, gătit cu pricepere de bucătarii pricepuţi ai Deltei, ospitalitatea şi bunăvoinţa localnicilor, liniştea întreruptă doar de fluierul unei nave care acostează lângă restaurantul „Jean Bart”, toate aceste lucruri te atrag, fără să vrei, în Delta Dunării. Eu una, iubesc nespus oamenii şi locurile acelea îndepărtate. Inima mea se împarte între Bistriţa şi Sulina. Deşi n-am găsit o librărie cât de mică în acel orăşel din judeţul Tulcea, am făcut cunoştinţă cu o doamnă bibliotecar care m-a uimit cu priceperea de a atrage oamenii în acel loc al cărţii. Când te aştepţi mai puţin, d-na Ilinca Mihăilă îşi face timp şi ne primeşte zâmbind:

- Bine aţi venit la Biblioteca oraşului Sulina. Mă bucur că sunteţi sănătoşi şi mă vizitaţi!

Ne povesteşte cu mare drag, ca despre un copil, că biblioteca şi-a mutat sediul, temporar, pentru ca cea adevărată să poată fi renovată.

- Biblioteca noastră este una cu tradiţie, a fost înfiinţată după anul 1900 şi a avut mai multe locaţii. Acum are peste 24.000 de volume, dar lucruri cel mai important este că biblioteca se bucură de utilizatori. Oraşul este puţin izolat, dar noi nu ducem lipsă de cititori. Dintr-un număr de aproximativ 4600 de locuitori, mai bine de un sfert sunt cititori ai bibliotecii. Această tradiţie se menţine, copiii care au fost adevăraţi cititori, i-au adus la bibliotecă pe copiii şi nepoţii lor, care au devenit, la rândul lor, obişnuiţi ai „casei”. Turiştii care au timp şi petrec mai multe zile în Sulina ne trec pragul.

O întreb în calitate de aşa-zis „reporter”:

- Vă rog să-mi spuneţi câte ceva despre realizările profesionale şi despre proiectele viitoare!

- Principalul proiect pentru care biblioteca a meritat să se implice a fost înfiinţarea biblionetului, adică o sală de biblionet, care furnizează cititorilor informaţii. Acesta este un lucru foarte important! Am ţinut neapărat să mă număr printre cele treisprezece biblioteci din ţară are au implementat acest proiect pilot, întrucât riscam să-mi pierd cititorii şi eu nu mă consider un simplu „manipulator de cărţi!”. Odată cu mutarea din vechiul sediu, central, care necesită multe reparaţii, îmi pierdeam aproape toţi cititorii. Prin înfiinţarea biblionetului am obţinut această oportunitate. Prin fundaţia „Bill şi Melinda Gates”, care a avut această ideea să aducă informaţie gratuită aproape de cititori, oriunde în România şi, împreună cu fundaţia „AREX”, s-a deschis acest proiect, gratuit.

Din 1600 de familii sin Sulina cam 550-600 au internet la domiciliu. Este într-adevăr benefic, pentru oraşul nostru, faptul că s-a deschis acest centru, mai ales că avem utilizatori de tot felul. Nu numai tinerii îl folosesc, când îşi fac lecţiile, eseurile, referatele, ci este vorba şi de o categorie defavorizată de oameni, cum ar fi cea a familiilor care se destramă prin plecarea unor membri la muncă în străinătate. Avem destule cazuri. Copiii rămaşi, comunică, prin intermediul biblionetului, cu părinţii plecaţi. Mai avem copiii de la centrele de copii.

O întreb, din nou:

- Aveţi centre pentru copii?

- Există două centre pentru copii, unul permanent, unde sunt aduşi copiii din tot judeţul şi, probabil, şi din afara ariei judeţului Tulcea. Aceştia sunt copii care au probleme, sunt abandonaţi sau au probleme foarte grele acasă şi sunt daţi în plasament la centru. Apoi, mai există un centru pentru copii, de zi, înfiinţat prin bunăvoinţa primăriei, care s-a implicat foarte mult, şi a unei fundaţii din Bucureşti „CHENUS FOR LIFE” (Şansă la viaţă), căreia îi mulţumim şi pe această cale. Iniţiativa i-a aparţinut fundaţiei, care a găsit, la Sulina, oameni deschişi care au dorit acest lucru pentru copii. Centrul de zi cuprinde 30 de copii cu performanţe, iar obiectivul principal este ca în viitor ei să devină performeri. Noi i-am luat de acum doi ani. Sunt copii din clasele I-IV şi vrem să continuăm să-i ajutăm până vor termina clasa a XII-a. Vom vedea cum se va derula proiectul, pentru că implică nişte modificări.

Acest proiect oferă copiilor, începând cu ora 12.30, când vin de la şcoală, o masă cladă, program de joacă, apoi îşi fac temele. Au predare în limba română, în limba engleză, în limba franceză, gramatică şi matematică. Noi stabilizăm cunoştinţele dobândite la şcoală.

- Cine plăteşte profesorii care se ocupă de copii?, întreb.

- Toate aceste cunoştinţe li se oferă copiilor gratuit. Toţi profesorii care vin la Centrul de zi fac ac est lucru în mod voluntar, gratuit! În sezonul de vară, programul cuprinde excursii ori tabere, cu activităţi libere doar în luna august. Activităţile sunt educativ-recreative, ne axăm mai mult pe învăţarea prin joc. Fixarea cunoştinţelor prin joc nu ar trebui să se oprească după sfârşitul învăţământului preşcolar, ci ar trebui să meargă mai departe în şcoală până când copiii conştientizează ce au de învăţat şi să înveţe cu memorie lungă.