Biserica greacă „Sfântul Nicolae” Sulina

În drumul meu din scurta vacanţă petrecută la Sulina am fost invitată la Biserica Greacă ce poartă numele Sfântului Nicolae, considerat patronul marinarilor. Preotul paroh Vasile Olaru ne vorbeşte despre vechimea şi tainele acestei biserici.

Biserica a avut piatră de temelie pentru începutul construcţiei anul 1862. A fost terminată în anul 1867. Cei care au contribuit integral la construcţia ei au fost grecii stabiliţi la acea vreme în Sulina. Această biserică este considerată monument istoric, clasată în categoria B, un monument deosebit de important.

Catapeteasma a fost adusă odată cu construcţia bisericii, tot de către greci. De altfel, multe lucruri, cum ar fi icoanele care au fost aduse în 1867 din Grecia (unele sunt mult mai vechi), au fost cumpărate în principiu de către navigatorii greci, înstăriţi, constituind darul lor pentru biserica „Sf. Nicolae”.

În Sulina există şapte biserici şi aproape toate poartă numele de „Sfântul Nicolae”. În această biserică catapeteasma, adusă din Grecia, este din lemn de măslin. Sculptată cu mare migală, atrage enoriaşii, astăzi şi ortodocşi români. Comunitatea elenă fiind redusă ca număr, nu poate susţine singură întreţinerea bisericii. Sfinţii sunt pictaţi în mărime naturală.

Lucrul cel mai important îl constituie două curiozităţi. Şapte icoane făcătoare de minuni, pe care le voi prezenta şi mirul care izvorăşte din ochii Sfântului Ioan.

Una dintre icoanele făcătoare de minuni este Icoana Maicii Domnului cu pruncul în braţe, ambii având chipurile nedesluşite, fiind acoperite cu mir, care în timp a căpătat o culoare maronie. Icoana a fost descoperită în anul 1379, într-o tufă de mir, de către o ciobăniţă, dusă într-o cetate greacă din apropiere, unde un paralitic se vindecă. De altfel, icoana pare a avea o vechime mult mai mare şi este foarte căutată de către creştinii din zilele noastre.

Mulţi bolnavi, unii chiar paralizaţi, caută această icoană care, în timp, şi-a dovedit puterile vindecătoare. Vă mărturisesc sincer, fără a face propagandă, că în apropierea acestei icoane făcătoare de minuni, am simţit o energie care m-a pătruns din cap până în picioare, un sentiment pe care nu-l pot descrie şi care m-a făcut să-i dau o atenţie specială. Celelalte icoane, identificate a face minuni, sunt: Sfinţii Grigore, Vasile şi Ioan (1874); Adormirea Maicii Domnului (1923), Dreptul Judecător (1824); Sfânta Macrina (1924); Sfânta Paraschiva (1904), Dreptul Judecător (1831); Sfinţii Haralambie şi Pantelimon (1928); Sfântul Mina (1912).

Apoi, ne-a fost prezentată cutia milei, care datează din 1903. Praznicele sunt prinse în pereţi, la fel de vechi, de când a fost construită biserica, ori poate cu mult mai vechi, fiind aduse din Grecia şi nefiind datate. Sfintele Epitafe au fost cusute manual cu fir de aur şi argint. Sunt folosite la Paşti, doar atunci fiind scoase de sub sticlă, din rame. Baldachimul este din lemn de măslin, odată cu Catapeteasma, în 1866. În Vinerea Mare, de Paşti, creştinii trec pe sub el de trei ori, îl împodobesc cu flori şi lumânări, simbolizând înmormântarea Domnului nostru Iisus Hristos.

O mare curiozitate o constituie imaginea Sfântului Evanghelist Ioan, din ochii căruia, încă de acum patru ani, picură mir. Preotul Vasile Olaru ne povesteşte:

- Femeia care are grijă de biserică, neştiind ce se întâmplă, a anunţat agitată că din ochii Sfântului Evanghelist Ioan se preling lacrimi. Pe atunci au fost anunţate toate forurile superioare bisericii, chiar oameni de ştiinţă, care au studiat fenomenul şi căruia nu i-au putut da o explicaţie logică. Concluzia a fost unanimă: Dumnezeu a făcut această minune şi a arătat că lacrimile sunt mir, cerând prin acest semn îndreptarea pe calea cea bună a creştinilor.

Despre Catapeteasmă se ştie că a fost renovată, au avut loc intervenţii de curăţare de fum şi praf, de restaurare şi aplicare de foiţă de aur. Cu acest prilej s-a aflat şi s-au găsit urme de argint şi de aur foarte bun, de 24 karate, încrustat, care în timp a fost acoperit de vopsele.

Părintele adaugă:

Biserica are nevoie să fie cunoscută în lumea întreagă şi, mai ales, de turiştii care vin în Sulina pentru a descoperi delta, dar şi pentru a-l întâlni pe Dumnezeu şi e păcat să ocolească acest obiectiv!

Turiştii au posibilitatea să vadă minunăţiile aduse de către grecii ce locuiau odată în Sulina cu navele, pe mare, donate Bisericii Elena. Donau, de asemenea, ofrande din argint care aveau diverse forme şi reprezentau dorinţele lor. Preoţii timpului le aşezau înşirate la icoanele făcătoare de minuni. Figurinele reprezintă chipuri de copii, bătrâni, femei, ochi, urechi, inimi şi reprezentau bolile ce urmau a se vindeca, în concluzie, aveau simboluri specifice. Vizitaţi bisericile din Sulina, mai ales Biserica Elenă, lângă peretele căreia stă liniştită o barcă ce-şi aşteaptă florile.