PARASCHIVA AVRAM ȘI CELE UNSPREZECE POVESTIRI

La o sărbătoare a cărții de la Bistrița, din seara zilei de 9 decembrie 2017, prietenul și colegul meu Gavril Avram, mi-a oferit  cartea “Pe urmele copilăriei” cu următoarea dedicație:

 “Distinsei familii, Lucreția și Ioan Mititean, cu stimă și respect, un îndemn de a se întoarce în timp și a-și aminti de anii copilăriei”, semnează Paraschiva Avram.

Ne-am bucurat nespus de mult și am lecturat cartea, ce ne-a orientat spre amintirile de pe ulițele prăfuite ale copilăriei, pe care zbenguiau o droaie de copii, mereu în alergare și niciodată nu stăteau locului. Îmbrăcați vara în hăinuțe subțiri, din in și cânepă, țesute în tiară de bunicile și mamele noastre. În picioare aveam opincuțe, dar vara umblam desculți, cruțând opincile spre a le avea la iarnă.

Doamna Paraschiva, în cele 11 povestiri adevărate, ne dezvăluie comorile sufletești din anii de acasă și nu poate încă preciza cât era vis și cât era realitate, deoarece bogăția și frumusețea acelor ani ne apropie de lumea de basm a satului, lume presărată de un șir amețitor de întâmplări de tot felul. Nu dormeam după-amiază, nu vroiam să mănânc la comanda mamei, dădeam difuzorul la maxim, furam fructe de vară din grădinile altora, dar aveam și treburi gospodărești: aveam grijă de miei, de vite, duceam mâncare la cosași și secerătoare, împrăștiam brazdele, adunam fânul și snopii, culegeam fructe.

Fetița a cusut pe etamină, îngrijea florile de toate culorile ce ardeau în grădinuța casei, așeza lucrurile prin pod, scormonea prin valiză și lăzi, descoperind comori: scrisori, poze alb-negru, cărți de povești fără coperte, jucării confecționate de frații mai mari, batiste brodate, lumânări de cununie cu fundă, costume roase de molii cu care făcea gesturi de balerină. Toate acestea intrau în lumea mea, în lumea magică a anilor de acasă.

Aceleași episoade a îndemnat autoarea de a așterne amintiri de la izvoare petrecute în lumea celor care cuvântă în scris, trecând în revistă propria copilărie, cutreierând Dealul Gol dintre satele Dumbrăvița și Chiuza. Un deal ce-și etalează pe ambii versanţi frumusețea naturală, completată de rodnicia colinelor lucrate cu trudă de oamenii locului. Dealul păstra în adâncul său, sarea folosită  în gospodărie de sătenii celor două sate pe unde fetița de ieri se ducea în carul tras de vaci la bunicii din  Diug și Chiuza, momente de neuitat, în special papricașul de pui cu mămăligă, alături de verișorii ei cu care petreceau clipe de vis, așa cum se desprinde din povestirea “La bunici”.

Mare bucurie pe Alina când a reușit să prindă puiul  cu pene albe, lucioase și moi, cu picioare lungi în culoarea gălbenușului de ou, cu căpșorul mic cu ochi ce parcă cereau mângâiere și cu o creastă roșie ce-i dădea prestanța cocoșului ce avea să devină în curând, se simțea de minune în brațele Alinei - „Fetița și puiul de găină”.

Cartea pecetluită cu 11  povestiri, ne dezvăluie tainele copilăriei, anii de acasă care nu ascund nimic, neprețuite comori de simțiri duioase pline de originalitate.

Povestirile: „Acasă”, „Prietenie”, „Fuga”, „Cascheta de ofițer”, „Ana”, „Ionuț”, au dimensiuni umane pentru universul celor mici, în fermecătoartea lui desfășurare și permanentă nevoie de ocrotire. Ele sunt extrase dintr-o realitate aparent neînsemnată  cu scene al căror tâlc pare a oferi cheia devenirii unui destin.

Scrise într-un spațiu de libertate, povestirile: „Fetița din salcie”, „În căutarea mamei” și „Ultima dorință” transmit mesaje de suferință și lipsă de iubire și căldură.

Cele 11 povestiri sunt redate în fraze calde și cursive, cu simplitate în firescul povestirii, întregesc atmosfera de căldură, sensibilitate și apropiere pline de originalitate.