Pardon, Victor Ponta !

E adevărat, potrivit limbajului protocolar, ar fi trebuit să folosesc înaintea numelui cuvântul „domnule”. Dar de 25 de ani încoace voi, mahării din fruntea bucatelor, ați început să provocați un fenomen de compromitere a acestui cuvânt, precum altădată vocabula „tovarăș”. Prin comportament, ipocrizie, fățărnicie, infatuare, cabotinism ridicat la înălțimea de virtute, caracterul duplicitar, „domn” s-a devalorizat la o conotație uzuală: un apelativ. Ce distanță de aici la înțelesul lui cuprins în, să zicem, aprecierea „A fost un adevărat domn”.
Cam lungă introducerea până la concluzia: Victor Ponta, ești un parvenit politic și moral. Între aceste două momente ale compoziției, să trec la, ceea ce, școlărește, se numește tratare.
Îmi făcea plăcere să te văd, să te aud vorbind, treptat-treptat apoi, am început să fac efortul să cred că evidențele nu sunt evidențe și că n-au dreptate unii care invocă zicerea populară „Prostul până nu-i fudul/ Parcă nu e prost destul”. N-am fost și nu sunt de acord în ce privește prostia, căci ești și inteligent și deștept (două ipostaze pe care nu puțini le confundă, considerându-le identice). În ce te privește, a rămas doar… fudulia.
Trei momente calde m-au determinat să-mi dau drumul. Un preambul a fost mitocănia publică a fostului ministru Ioan Rus, cu aprecierea la adresa soțiilor și copiilor celor plecați în altă lume la muncă, adică o muncă altfel plătită decât la noi; un limbaj de mahala, chiar dacă cele două cuvinte (vezi doamne) incriminatorii se află în dicționar. Bietul dicționar nu are ce face, înghite și perle de la derbedei.
Și, fleașc ! două nesimțiri ale șefului mitocanului clujean, actualul premier. De câteva zile s-au deschis așa-zisele Jocuri Europene de la Baku. La fastuoasa ceremonie de inaugurare a Jocurilor, reprezentanții Uniunii Europene au refuzat să participe, neacceptând să fie alături de dictatorul de la Kremlin (refuz cauzat de invadarea Ucrainei de către Rusia). Au fost însă prezenți … lideri orientali, cunoscuți , printre altele, pentru stilul lor dictatorial; pesemne, se vor fi deghizat cu straie europene. Ai fost însă tu prezent, dinspre Europa, provocând stupoare… europeană. Cu niște timp în urmă, erați , împreună cu mama, invitați la o emisiune tv. Splendidă ținută avea Doamna, răspunsuri admirabile la întrebările moderatorului, încât îmi ziceam că a avut cine-ți asigura cei șapte ani de acasă. Întrebată ce notă i-ar da fiului ei, ca premier, Domnia Sa i-a șoptit moderatorului la ureche, dar ca să afle și telespectatorii: 7.
Altă gafă, monumentală: Opțiunea pentru o intervenție chirurgicală (minoră, se spune) , în Turcia. Nu ai anunțat despre năzbâtia asta nici Guvernul, nici PSD-ul, nici Cotroceniul, nici DNA, pentru audieri în dosarul „Turceni-Rovinari”. Dar, bineînțeles că ai avut model în unii demnitari postdecembriști, cu aceeași mentalitate de parveniți snobi, cosmopoliți. Iată-ți bunicii și unchii, privilegiați, care au refuzat chirurgia românească ( a tunat și i-a adunat peste hotare) : Ion Iliescu, Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu, Adrian Năstase, Radu Vasile, Viorel Hrebenciuc ș.a. Acum, analiștii politici, omul de rând, medicii din țară sunt stupefiați, considerând gestul o sfidare la adresa românilor, a medicinii românești, cât și a Justiției, o înjosire a ortopediei românești. Îi doresc președintelui Iohannes să aibă o sănătate de… Sibiu.
Acum, dacă mamei Ponta i s-ar cere o notă pentru fiul său, cred că Domnia Sa ar răspunde, poate oftând: Nota 4.