Dr. dr. Ana Tătaru, autoarea primului dicţionar de pronunţare a Limbii Române
Cetăţean de Onoare al municipiului Bistriţa, dr. dr. Ana Tătaru, este autoarea primului dicţionar de pronunţare a Limbii Române şi, totodată, primul dicţionar românesc care utilizează alfabetul fonetic internaţional (IPA) pentru transcrierea cuvintelor limbii române standard. Dicţionarul are la bază cercetările neîntrerupte în domeniul foneticii limbii române pe care dr. dr. le-a întreprins între 1957 şi 1984 (47 de lucrări, incluzând două lucrări de doctorat şi cercetările pe teren). Dicţionarul de pronunţare a limbii române – Romanian pronouncing dictionary – Rumanisches Ausspracheworterbuch constituie totodată un sprijin ştiinţific mai ales străinilor care doresc să-şi însuşească o pronunţare corectă a limbii române, de aceea explicaţiile sunt date în trei limbi.
Pentru munca depusă, dr. dr. Ana Tătaru, autoare a peste 100 de lucrări ştiinţitice şi a numeroase cărţi care înnobilează limba română, merită aprecierea noastră şi un gând bun acum, de Ziua Limbii Române.
Data de 31 august ca Zi a Limbii Române a fost instituită prin adoptarea unui proiect de lege în 19 februarie 2013. Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect prin care solicitau proclamarea acestei zile. În proiect se arăta că Ziua Limbii Române urmează să fie sărbătorită de autorităţile publice şi reprezentanţele diplomatice ale României din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale, „prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei limbii române”.
Ziua Limbii Române se sărbătoreşte în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după ce Marea Adunare Naţională a decretat, în 27 august 1989, limba română ca limbă de stat şi trecerea la grafia latină.
Comentarii
In loc de comentariu, pur si simplu:
LIMBA NOASTRA
(De Alexei Mateevici )
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Nu veţi plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Şi-ţi vedea, cât îi de darnic
Graiul ţării noastre dragă.
Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Şi citindu-le 'nşirate, -
Te-nfiori adânc şi tremuri.
Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spiue-n hram şi-acasă
Veşnicele adevăruri.
Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Înviaţi-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeţi slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.
Strângeţi piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Şi-ţi avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.
Răsări-vă o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Adaugă comentariu nou