Personalităţi în dialog – cu Mircea Gelu Buta

Editura Eikon prezintă, prin volumul „Personalităţi în dialog”, semnat de prof. dr. Mircea Gelu Buta, întâlnirea cu o serie de oameni notabili pentru viaţa social-culturală a ţării. Personalităţile aflate sub lupa lui Mircea Gelu Buta sunt exemple pentru viaţa noastră, modele care merită a fi urmate, ele conturând atât viaţa medicală cât şi cea culturală şi teologică. Ceea ce descoperim în acest volum este, în primul rând, frumuseţea dialogului, puterea vorbei fiind cea care salvează, la un moment dat, rătăcirea pe drumurile vieţii.
De la primul intervievat – Niculae Miu, medic şef la Clinica pediatrie II din Cluj-Napoca, până la renumitul critic literar Dan Ciachir – toate cele zece personalităţi formează un portret al oamenilor care, prin puterea exemplului lor, ne fac să credem că România se află pe drumul cel bun.
Mircea Gelu Buta nu este un simplu transmiţător de întrebări, ci un coleg foarte bun de dialog, întrebările născând ele însăşi adevărate eseuri. Să stai de vorbă în această perioadă agitată cu oameni importanţi nu poate fi decât o bucurie şi, atâta timp cât cărarea dintre noi va fi pavată cu vorbe bune, mai avem o şansă la identitate în marea Europă.
Dialogul purtat cu Andrei Marga, şeful Institutului Cultural Român, surprinde spontaneitatea, rigurozitatea, ambiţia, inteligenţa şi hărnicia rectorului UBB, născut pe meleagurile noastre. „A face reformă nu înseamnă aţi exprima doar idele tale, ci a vedea cum articulezi în interes public o schimbare”, spune Andrei Marga, care încearcă să redefinească valorile acestui neam. Decanul Facultăţii de Teologie, Ioan Chirilă, vorbeşte cu atâta calm şi lumină despre sacralitate încât te apropie până la contopire cu aceasta: „Învierea nu este altceva decât o cuprindere a noastră în strălucirea acestei slave veşnice a dumnezeirii, din care ne aprindem şi noi lumânarea dragostei noastre pentru ca să alungăm pentru totdeauna vreo urmă, vreo pată de întuneric din noi şi din creaţie”. Directorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, Vasile Cristea, confesându-se, declară despre frumuseţea naturii şi despre puterea noastră de a fi una cu aceasta: „Echilibrul este deteriorat de noi şi nu vrem să ne întoarcem la natură pentru că nu este posibil să ne mai întoarcem la natură, ci încercăm prin tot ceea ce ne ajută mintea să schimbăm mediul pentru cerinţele noastre. Noi nu ne adaptăm, noi adaptăm mediul la cerinţele noastre”. Ceea ce este un lucru destul de grav, pentru că noi ar trebuie să devenim parte a naturii şi nu invers, natura parte din noi. Academicianul Octavian Lazăr Cosma vorbeşte deschis despre Constantin Pavel şi valoarea acestuia: „Constantin Pavel era un intelectual în adevăratul sens al cuvântului, care înţelegea, în profunzime, ce i se cere ca artist liric; ca atare, el trăia fiecare personaj, fiecare caracter, îl contura de aşa natură încât să fie credibil, să fie îndrăgit, să placă şi multe cerinţe şi exigenţe se pun în faţa unui artist de operă”.
Reamintim faptul că Mircea Gelu Buta este cel care a întemeiat, în judeţul nostru, manifestarea „Zilele Operei Constantin Pavel”.
Tot Octavian Lazăr Cosma vorbeşte despre problema studiilor: „Haideţi să ne referim la George Enescu, eminentul nostru muzician genial, care a studiat la Conservatorul din Viena, Academia de Muzică şi apoi a studiat la Conservatorul din Paris, absolvindu-l fără probleme. George Enescu nu avea liceu, nu avea şcoală generală… I-a cerut-o cineva, a fost nevoie de ea? Cred că nu, pentru că în acel timp Conservatorul însemna admiterea elevului de la 7 ani sau de la o vârstă precoce ca să crească, să se formeze. Ori unde să mai ajungi la liceu?”
Profesorul universitar Teodor Nicoară, de la UBB Cluj, spune că „Istoria poate explica oamenilor, de ce o societate a ajuns unde a ajuns şi în ce circumstanţe, dar nu poate rezolva problemele timpului prezent, depinde de ei să şi le rezolve, evident, evaluându-şi foarte clar posibilităţile şi oportunităţile.
Radu Preda, directorul fondator al Institutului Român de Studii Inter-Ortodoxe, spune despre Biserica Mamă: „Nu trebuie nimeni să nege caracterul naţional al Bisericii Ortodoxe din simplul motiv că nu există o altă instituţie care să reflecte cu mai mare fidelitate atât defectele cât şi calităţile naţiunii române. Pentru Radu Preda Biserica este una a mulţimii: „Sfânta Liturghie nu se face de unul singur. Doar el singur, preotul, nu poate să-şi îndeplinească misiunea preoţească, având nevoie de cineva care să spună „Amin”, de o strană, de o minimă alteritate, de altcineva în afară de el care în Biserică fiind, să-i confirme cuvintele”.
Academicianul Ovidiu Bojor, doctor în Farmacie, un apărător al sănătăţii noastre cu ajutorul plantelor, confesându-se lui Mircea Gelu Buta, spune: „Verticalitatea este condiţia esenţială a omului prezent şi viitor şi modern. Nu uitaţi acest lucru! Trăiţi pe verticală, indiferent ce s-ar întâmpla”. Făcând o asemănare interesantă între tibetani şi ardeleni, acesta spune că ambele popoare sunt munteni care se confruntă cu cele mai vitrege condiţii din punct de vedere climatic al solului şi al prelucrării pământului. Hora din Tibet se aseamănă cu a noastră, poate doar la mâncare suntem mai diferiţi. Cu Mircea Gelu Buta, Ovidiu Bojor, dar şi ceilalţi invitaţi, pătrundem într-o lume a redescoperirii valorilor, a cunoaşterii istoriei, dar şi a regăsirii prin spiritualitate.
Încheie acest şir de interviuri Dan Ciachir, un apropiat al doctorului Mircea Gelu Buta şi al bistriţenilor, prin acea serie de dialoguri care ne-au adus mai aproape de „biserica din spital”.
Volumul de faţă se constituie într-un model al statului de vorbă, al dialogului faţă-n faţă în aceste vremuri în care uităm să mai povestim unii cu alţii despre identitatea noastră. Mircea Gelu Buta reuşeşte să ne aducă zece personalităţi, toate de nota 10, într-o carte care merită să fie citită în primul rând pentru a ne redescoperi noi, ca neam.