Popas în Lumină, cu poezie şi cântec

Poeta Florica Gh. Ceapoiu ne-a invitat la Centrul Cultural „Calderon”, să facem un popas în plinul creaţiei sale, a treisprezecea carte intitulată Popas în Lumină, apărută în 2014, la Editura Artemis.
Cunoscută prin generozitatea volumelor în care poezia cu formă fixă este pe primul plan, cu predilecţie sonetul şi rondelul, poeta ne-a răsfăţat în primul rând prin muzicalitatea versurilor sale, iar ca o încununare a clipei, grupul vocal-instrumental CELESTE, alcătuit din Felicia Popescu (chitară şi voce) şi Nicu Şandru (flaut), a interpretat trei sonete şi un rondel. Cele trei sonete interpretate muzical au autori diferiţi: „Prinţul sonet”(Radu Cârneci); „De tinereţe”(Victoria Milescu); „Sonetul destin”(Florica Gh. Ceapoiu) şi fac parte din Antologia Sonetului Românesc, lucrare în trei volume, realizată în mod excepţional de distinsul poet Radu Cârneci, publicată între 2007-2009, la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, ce cuprinde peste 450 de poeţi sonetişti, pe o perioadă de 200 de ani, de la renascentistul Gheorghe Asachi încoace. Partiturile muzicale ale celor trei sonete aparţin compozitorului, actorului, poetului, traducătorului şi interpretului vocal-instrumental, Florian Chelu Madeva, care, din iubire pentru sonet şi muzică a recurs la o împletire măiastră a acestora şi a creat un nou model cultural, „Sonetul muzical”. Este un proiect laborios la care lucrează de câţiva ani împreună cu fiica sa Alexandrina Chelu, scriitoare de sonete şi interpretă a partiturilor muzicale. Astfel, din mare dragoste pentru „Sonetul literar”, a transpus în formă muzicală peste 400 de sonete ale poeţilor români şi europeni, partiturile fiind publicate în cele cinci volume ale lucrării Sonet-antologie muzicală, Editura Primus, Oradea, 2012-2015.
Rondelul „Boabe de iubire” interpretat de formaţia CELESTE, face parte din volumul Popas în Lumină, al poetei Florica Gh. Ceapoiu, iar compoziţia muzicală îi aparţine flautistului Nicu Şandru.
Creaţiile din volumul Popas în Lumină au fost prezentate de cunoscuţii scriitori: Geo Călugăru, Vintilă Anastasescu, Ion C. Ştefan, Ioana Stuparu şi de renumitul actor Ioan Gh. Arcudeanu, de la Teatrul Ion Creangă, Bucureşti.
Spicuiri:
Geo Călugăru: Paleta bogată şi diversă de subiecte abordate de poeta Florica Gh. Ceapoiu: lumina iubirii şi a credinţei, minunea din cuvântul care zideşte, lacrima, dorul, tăcerea, puritatea gândului şi a iubirii, mirarea – expresie a inocenţei, al mirării fiu – introspecţia ca modalitate de autocunoaştere etc., este o dovadă a inventivităţii şi creativităţii autoarei, iar stăpânirea regulilor îi dă capacitatea învingerii oricăror obstacole în exprimarea şi receptarea mesajului poetic.
Vintilă Anastasescu: Cu tenacitatea generosului gând, poeta aduce din adâncuri de conştiinţă şi cunoaştere frumuseţi lirice, un limbaj al iniţierii tematice, în afara oricărei mistici şi dincolo de orice aer morbid, ADEVĂRURI, pe care le aşează în potirele vieţii şi ale poeziei, ca „Popas în lumină”. Elocinţa cuvântului devine, cu firescul ordinii naturale în faţa căreia conştiinţa lucidă îşi poate îngădui doar privilegiul incomodei nostalgii faustice, o încreştinare a omenirii.
Ion C. Ştefan: Cele mai multe poezii au o tematică tradiţională, clasică, referindu-se la întrebările multiple ale unui suflet sensibil, ale unei minţi instruite şi selective, iscoditoare şi adăpate cu o bogată lectură pregătitoare, la o iubire statornică şi romantică, la regretul faţă de trecerea timpului neiertător: „Ogorul clipei l-am arat / C-un gând divin şi-un ciob de lună, / În limpezimea lor să spună / Că-n zorul ăsta necurmat / Din lacrimi împleteam cunună”. (Cununa de lacrimi, p. 29).
Renumitul actor Ioan Gh. Arcudeanu şi-a început recitalul cu pantumul „Azur şi catifea”, aflat pe pagina de început a cărţii Popas în Lumină. Astfel esenţa şi puterea creaţiei poetei Florica Gh. Ceapoiu au fost puse şi mai mult în valoare, spre un cât mai înalt zbor: „Zburaţi voi, visuri, de sub pana mea! / Plutind uşoare şi neînţelese, / Cum fluturii de-azur şi catifea, / Uitând că dintre spini aţi fost culese. // Plutind uşoare şi neînţelese / Vă căutaţi norocul sub o stea; / Uitând că dintre spini aţi fost culese, /Să dănţuiască, muzele ar vrea. // Vă căutaţi ...” (Azur şi catifea, pp. 11-12).
În final, eu Ioana Stuparu am dat citire poeziilor: „În tumultul vieţii” şi „Lupt”, din volumul Popas în Lumină, încheind prin cuvintele autorei: „Mă tem că-n ziua ce-o veni în giulgiu-i de stăpână, / Nisipul din clepsidra mea va curge pe ţărână. / Şi lupt cu mine disperat, iar Dumnezeu o ştie: / Din apă, aer, cremeni, lut migrez în poezie”. (Lupt, p. 71).