Prăbușire în Peștera Izvorul Tăușoarelor

Cu ocazia campaniei de inventariere a populațiilor de chiroptere aflate în hibernare în Peștera de la Izvorul Tăușoarelor s-a constatat o nouă prăbușire a tavanului peșterii, în zona vestibulară. Prăbușirile constau în blocuri de calcar cu latura de peste un metru și cu un total estimat la 15 tone. Au fost afectate și deteriorate grav echipările de acces în peșteră din zona vestibulară (scară de inox de 12 metri). Circumferința galeriei de acces a fost redusă de la 6 metri pătrați la mai puțin de 1 metru pătrat, existând riscul ca o viitoare prăbușire să ducă la închiderea completă a peșterii și la izolarea în interior a speologilor.
Acest fenomen, care se repetă după o primă prăbușire în mai 2013, când au fost incazionate peste 100 de tone de mase calcaroase, se datorează următoarelor cauze:
1. Peștera de la Izvorul Tăușoarelor este o peșteră cu două căi de legătură cu exteriorul: actuala intrare în peșteră, de forma unui portal cu suprafața de cinci metri pătrați, și un rând de fisuri foarte înguste, aflate pe un plan altimetric superior intrării și inaccesibile omului și liliecilor. Datorită acestei morfologii, aerul rece pătrunde în timpul iernii pe intrarea inferioară altimetric, se încălzește în interiorul peșterii și este evacuat prin partea superioară, prin fisuri. Acest fenomen duce la înghețarea și dezghețarea apei infiltrate natural în spațiile intercalcaroase și la apariția fenomenului de gelivație, ceea ce duce la prăbușirea tavanului din zona de intrare.
2. La momentul descoperirii peșterii, intrarea avea mai puțin de un metru pătrat. În ultima jumătate de secol au fost instalate mai multe porți, iar în timpul acestor construcții intrarea în peșteră a fost lărgită artificial. Curentul de aer care lovește tavanul peșterii a devenit mult mai puternic, ceea ce a dus în timp la accentuarea fenomenului de incaziune (prăbușire).
Pentru că există riscul unor grave accidente, custodele a luat decizia întruperii pe perioada iernii a activităților științifice permise de Planul de management al ariei protejate și de regulamentul acesteia. Dacă prăbușirile se vor opri, în luna martie va fi permisă o singură vizită pentru recenzarea populațiilor de chiroptere aflate în hibernare, care să completeze datele științifice obținute cu ocazia inventarierii recente. Se anulează până în luna iunie toate vizitele științifice, didactice și speoturistice prevăzute pentru această perioadă.
Pentru salvarea acestui habitat de hibernare al liliecilor este necesară reabilitarea porții de acces și reducerea cu aproximativ o treime a secțiunii acesteia, măsură care reapropie situația la cea care a existat în momentul descoperirii peșterii și al debutului intervențiilor antropice. Această măsură este cuprinsă în Planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0193 Peștera Tăușoare. În același timp vor fi luate măsuri pentru asigurarea legăturii cu Corpul Român Salvaspeo și structurile de salvare în caz de accident speologic pe perioada unor eventuale vizite în peșteră, precum și asigurarea unor rezerve alimentare și a unor mijloace de subzistență termică în cazul producerii unui accident speologic.
Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, custodele celor două arii protejate de la Peștera Tăușoarelor, avertizează eventualii turiști să nu încerce sub nici o formă forțarea porții de acces în interiorul peșterii. Dincolo de încălcarea gravă a legislației privind managementul ariilor protejate din România, există pericolul evident al unor viitoare prăbușiri, cu efect mortal. De asemenea este interzisă apropierea de faleza de calcare în care se află portalul de acces, deoarece în perioada de iarnă fenomenul de gelivație duce la apariția prăbușirilor și pe partea exterioară a peșterii.

MANAGER,
Gavrilaș Alexandru