Prefectul Ioan Ţintean: Din postura pe care o am, vreau să îmi ajut judeţul

Aflat de aproape zece luni în fruntea Prefecturii, Ioan Ţintean este unul dintre cei care  trebuie să suporte presiuni mari, venite din mediul social şi nu numai. Deşi departe de adevăr, percepţia publicului larg asupra atribuţiilor Instituţiei Prefectului este aceea că prefectul, un fel de prim-secretar de pe vremuri, poate rezolva orice, este un mic Dumnezeu.

          Despre proiectele actuale şi viitoare ale instituţiei, despre starea economică a judeţului de acum şi din viitor, despre planurile „finanţistului” Ioan Ţintean, despre asta am discutat, preţ de câteva zeci de minute, cu prefectul judeţului.

Rep: Nu aveţi o misiune deloc uşoară la conducerea Instituţiei Prefectului, în condiţiile în care regulile jocului pentru funcţia de prefect sunt sensibil schimbate, iar aşteptările populaţiei sunt foarte mari. Ce ar trebui să ştie omul de rând despre funcţia pe care o deţineţi?

Ioan Ţintean: Într-adevăr, rămâne în continuare confuzia între fosta instituţie a primului-secretar, din celelalte orânduiri, şi starea actuală a Instituţiei Prefectului, cu atribuţiunile stabilite prin lege, care sunt total diferite de cele care erau pe vremuri. Înainte, primii-secretari aveau putere de viaţă şi moarte asupra întreprinderilor şi instituţiilor din judeţ, forma de decizie era numai de sus în jos, or acum, într-o societate democratică, când Instituţia Prefectului este aşezată pe alte metereze, raportul cu instituţiile deconcentrate este în sensul de coordonare a acestora în plan judeţean, pe când decizia de fond în raport cu activitatea acestora este la ministere.

          Mai pe înţelesul tutoror, prefectul propune şi dă aviz pentru numirea în funcţii a directorilor de instituţii deconcentrate, dar nu decide schimbarea lor.

          Există o presiune permanentă asupra prefectului şi a Instituţiei Prefectului din partea cetăţenilor, cu privire la solicitări diverse, în a li se rezolva diverse probleme, crezând că această instituţie de multe ori poate încălca sau ocoli legea pentru a soluţiona anumite doleanţe, care, de fapt, se referă tocmai la nerespectarea legalităţii.

Rep: În afară de programul săptămânal de audienţe, câţi bistriţeni calcă pragul instituţiei pentru a vă spune păsul?   

I.Ţ.: Datorită faptului că Instituţia Prefectului este extrem de cunoscută şi apropiată de cetăţeni, există un aflux foarte mare spre instituţie, începând de la 10-20-30 persoane zilnic, chiar mai mult, iar în zilele de audienţe numărul acestora se dublează. La ora acesta, cetăţenii se confruntă cu multe greutăţi şi au multe nemulţumiri, în raport cu siguranţa locului de muncă, a deplasării şi foarte multe legate de proprietate.

          Dacă mă refer la cele din urmă, aici Instituţia Prefectului se regăseşte foarte bine şi se implică, cel puţin în perioada în care eu mă aflu în fruntea instituţiei. Doresc să mă implic foarte mult în a rezolva probleme de proprietate sau diferite situaţii de urgenţă cauzate de fenomenele climatice.

Rep. : Există multe comisii sau grupuri de lucru, nu foarte vizibile pentru cetăţenii judeţului, dar care activează în domenii de interes major. Ce ne puteţi spune despre acestea?

I.Ţ.: Instituţia Prefectului este mereu foarte atentă cu privire la securitatea alimentară şi sănătatea persoanelor din judeţ. Organizăm comandamente, destul de des, care vizează verificarea siguranţei alimentare, precum şi a modului de desfăşurare a învăţământului în judeţ, şi mă refer la securitatea copiilor, a dascălilor în şcoli şi în proximitatea acestora. Astfel de acţiuni le derulăm alături de alte instituţii de specialitate cum ar fi Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, Inspectoratul Şcolar  Judeţean, Direcţia de Sănătate Publică.

Rep.: Aţi fost primul prefect care a dus în teritoriu şedinţele  Colegiului Prefectural. Ce reacţii aţi primit în urma acestui demers?

I.Ţ.: Politica Prefecturii în această perioadă este aceea de a creşte interesul cetăţeanului în raport cu modul de aplicare a programului de guvernare în teritoriu, de a-l face mai bine înţeles de către cetăţeni, apelând chiar la organizarea şedinţelor de Colegiu Prefectural acasă la cetăţeni, în diferite localităţi. Aici asculţi şi înţelegi cel mai bine problemele cu care cetăţenii se confruntă.

Rep: Cum apreciaţi relaţia dumneavostră cu şefii instituţiilor deconcentrate?

I.Ţ.: Până la această dată, Instituţia Prefectului  consideră că relaţia de coordonare şi control a instituţiilor deconcentrate este în grafic. Apreciez chiar că este o relaţie de  bună şi foarte bună colaborare şi că aproape în totalitate şefii de deconcentrate îşi fac treaba acolo unde au fost numiţi, fără să am pretenţia că avem cele mai bune rezultate sau acestea sunt la nivelul aşteptărilor cetăţenilor.

Rep: Cum colaboraţi cu primarii bistriţeni, aici fără să ne raportăm la culoarea politică a acestora?

I.Ţ.: Instituţia Prefectului a organizat,  în calitatea noastră de parteneri, câteva întâlniri cu primarii, şefii unităţilor administrativ-teritoriale, întâlniri la care au fost invitate persoane de specialitate în diverse domenii, de la proiecte cu finanţări europene, protecţia mediului, siguranţă alimentară, apărare şi securitate publică. Primarii au avut ocazia să-şi completeze cunoştinţele în domeniile respective. Cu siguranţă, Instituţia Prefectului va continua politica de întâlnire cu edilii unităţilor administrativ-teritoriale, pentru că ne aşteptăm la un sezon rece destul de problematic şi pentru a nu fi surprinşi de diferite fenomene meteorologice, care să ne ducă într-o zonă de disperare.

          În acest sens, suntem pregătiţi şi pentru inundaţii şi pentru zăpezi sau alte fenomene şi dezastre naturale, să intervenim pentru a caza, pentru a asigura servicii medicale, mâncare, mijloace de transport, pază şi ordine.

          Nu în ultimul rând, din Instituţia Prefectului, alături de Consiliul Judeţean, este prezentă de fiecare dată în lobby-ul care tradiţional se face, privind solicitările unor fonduri pentru judeţul nostru, la diferite ministere şi la diferiţi miniştri, în vederea modernizării infrastructurii judeţene şi crearea unor condiţii de viaţă mai bune ale cetăţenilor.

          Indiferent de culoarea politică a celor care conduc primăriile, orice metru pătrat de investiţie realizată în judeţul nostru înseamnă o creştere a PIB-ului, a nivelului de trai, o bunăstare generală în judeţ.

Rep: În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, cum vedeţi procesul de regionalizare. Pentru Bistriţa-Năsăud, va aduce beneficii?

I.Ţ.: Cu siguranţă, procesul de regionalizare aduce avantaje în favoarea regiunilor, în sensul că se va obţine o autonomie economică mai mare, deci o independenţă în raport cu Bucureştiul, mult aşteptată de fiecare judeţ. O parte din bugetul ministerelor se va transmite la nivelul regiunilor,  acestea, pe baza unor criterii fundamentate ştiinţific, vor împărţi resursele pe judeţe. Cu alte cuvinte, nu va mai trebui să mergem la Bucureşti pentru orice aviz, aprobare, ceea ce va uşura activitatea d ezi cu zi a administraţiei locale.

          Apoi , intervin compatibilităţi mai bune între judeţele care formează o regiune şi se vor putea promova proiecte regionale, care sunt mult mai credibile faţă de cele judeţene sau comunale. De aceste finanţări vor beneficia un număr mai mare de cetăţeni, cum ar fi, de exemplu, un drum regional, care acum nu există, dar vor apărea, spitale regionale etc.

          Noi ca judeţ dorim să intrăm într-un program regional privind infrastructura rutieră, în sensul că dorim să legăm Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Cluj, ca „un inel regional”.

Rep: Care sunt ţintele regionale instituţionale pentru Bistriţa-Năsăud?

I.Ţ.: Avem ţintă să aducem la Bistriţa cel puţin două sau trei direcţii regionale, dintre care una o avem deja, Direcţia Regională de Statistică. Posibile instituţii regionale, la Bistriţa, ar mai  fi ITRSV şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Ne referim la acele instituţii care au şi un specific suport legat de cel local.

Rep: Cum simţiţi pulsul economiei în judeţ?

I.Ţ.: Mă bucur că în judeţul Bistriţa-Năsăud numărul locurilor de muncă nu este în scădere, prin darea în folosinţă a noi capacităţi de producţie în industrie. Fac referire aici şi la evenimentele de săptămâna trecută, inaugurarea noii capacităţi de la Rombat şi Leoni, prima companie cu 120 noi locuri de muncă, a doua companie cu 1500, în creştere spre 1700 noi locuri de muncă.

          Mai sper să apară noi capacităţi de industrie în Parcul Industrial, al cărui proiect este deja în implementare, în licitaţie. Deja există discuţii cu nişte corporaţii industriale pe care intenţionez să le sprijin să ajungă la Ministerul Finanţelor Publice pe aceleaşi teme cum au fost cele de la Rombat, adică pentru ajutoare de stat pentru dezvoltarea economiei durabile, inclusiv crearea de locuri de muncă.

          De asemenea, îmi pun speranţe mari în sectorul agricol. Judeţul Bistriţa-Năsăud, deşi nu este un judeţ preponderent favorabil culturii vegetale, zootehnia şi producătorii de lapte şi carne, oieritul au marcat rezultate notabile în ultimii doi ani. În acelaşi ritm, s-a observat o îmbunătăţire a activităţii în zona procesatorilor de lapte şi carne.

Rep: Şi Instituţia Prefectului este implicată în construcţia Strategiei de dezvoltare a judeţului pentru perioada 2014-2020. Care sunt, în opinia dumneavoastră, liniile pe care va trebui să le urmărească Bistriţa-Năsăud?

I.Ţ.: Instituţia Prefectului este implicată prin prisma faptului că subprefectul face parte din colectivul de coordonare a Strategiei judeţene. În ceea ce mă priveşte, repet, aştept ca în urma strategiei, odată finalizate, să ne clarificăm direcţiile unde trebuie să accelerăm, să dezvoltăm. Să nu facem eforturi şi să ne dezvoltăm în direcţii care nu ne sunt favorabile, cum ar fi investiţii în cultura vegetală, industria îngrăşămintelor chimice etc. , că nu avem gaz, teren arabil foarte mult.

          În schimb, putem dezvolta horticultura, piscicultura şi oieritul montan. Cred că putem dezvolta energia regenerabilă, să fim permisivi cu dezvoltarea investiţiilor pe râurile din judeţ, care să contribuie la fondul naţional energetic. De asemenea, mă refer la valorificarea resurselor naturale, în mod echilibrat, provenite din păduri şi din zona apelor curgătoare, unde există balastiere, şi unde, în mod controlat, se poate continua dezvoltarea.

          Pe măsură ce se va rezolva problema infrastructurii de transport, cred că turismul va cunoaşte o dezvoltare importantă în Bistriţa-Năsăud. Apreciez că în următorii 6-8 ani, începând cu Colibiţa, Parcul Naţional Munţii Rodnei, judeţul nostru va fi foarte cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate.

Rep: Care sunt obiectivele Instituţiei Prefectului în zona relaţiilor externe?

I.Ţ.: Avem o preocupare deosebită privind menţinerea bunelor relaţii cu comunitatea săsească din Germania şi Austria. Am reluat relaţiile cu Elveţia, iar în perioada 18-22 octombrie se preconizează o deplasare a Instituţiei Prefectului, împreună cu cei de la Consiliul Judeţean şi comuna Telciu, la Monthey, cantonul Valais. În perioada 22-25 octombrie, vom fi în landul Turingia din Germania la o întâlnire cu oamenii de afaceri care doresc să dezvolte afaceri în judeţul nostru.

          Există şi intenţia de a ne întâlni cu o delegaţie a oamenilor de afaceri din  regiunea Malopolska (Polonia), pe tema înfiinţării unei burse în domeniul agroalimentar, pentru vânzare de fructe şi legume.

Rep: Credeţi că Instituţia Prefectului este sau poate fi apolitică 100%?

I.Ţ.: Relativ, da. Să mă explic: prefectul reprezintă Guvernul în teritoriu, adică pe primul-ministru. Dacă primul-ministru face politica programului guvernamental şi a Guvernului, înseamnă că şi prefectul face politica primului-ministru. De aceea, spun relativ.

Rep: După acest mandat la Instituţia Prefectuluo, vă veşi întoarce la Finanţe? Aveţi alte planuri?

I.Ţ.: Momentan, sunt şeful Finanţelor, există intenţia, dacă îmi mai rămâne timp, să mă reîntorc la Finanţe. Am şi intenţia să mă îndrept spre regiune, aşa cum am mai afirmat. Îmi doresc, dacă pot, din postura pe care o am sau din altă postură pe care aş putea-o primi la regiune, să îmi mai ajut judeţul, atât cât practica pe care o am îmi permite.