Preşedintele CJ BN, Emil Radu Moldovan: Stoparea investițiilor nu înseamnă reformă, ci regres. Avem nevoie de soluții, nu de blocaje!

Motto:
"Îi plâng pe proști și proștii mă înving."
(Ana Blandiana- Eclipsă)

Guvernarea anterioară a adus România la cel mai mare deficit bugetar iar ca urmare țara noastră a primit deja semnale negative ale ratingului suveran de la cele trei mari agenții de rating: Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s. Toate aceste agenții au considerat creșterea deficitului ca factor de risc major, astfel:
-Moody’s a confirmat ratingul României la „Baa3”, dar a schimbat perspectiva de la „stabilă” la „negativă” în martie 2025, invocând riscurile legate de deficitul ridicat și mediul politic intern turbulent.
-Fitch Ratings și S&P Global Ratings au avut deja, din iarna anului 2024-2025, o perspectivă „negativă” pentru România, plasând țara la un pas de ratingul „junk”.
-Standard & Poor’s a revizuit perspectiva în „negativă” în ianuarie 2025, a menținut ratingul la „BBB-” și a avertizat că ratingul ar putea fi coborât la categoria „junk” dacă deficitele și datoria publică vor crește mai mult decât estimările.
Guvernul nu a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului prin reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea.
Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj este decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope deoarece România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București.
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
In România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare.
Reforma administrativ-teritorială presupune o restructurare a UAT-urilor care să asigure dezvoltarea economică și socială a țării pe o bază sustenabilă.
In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganiza...)
De aceea, Guvernul Bolojan ar trebui să-si asume răspunderea pe acest proiect de lege privind reforma administrativ-teritorială, care ar contribui la simplificarea procesului administrativ prin descentralizare dar si la o mai bună atragere a fondurilor europene.
Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE.
Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume:
-NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane;
-NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ;
-NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ;
Asadar, Uniunea Europeană nu recunoaste caracterul de regiune (NUTS- 2) decât dacă ai minimum 800.000 de locuitori, iar in România nici un judet nu indeplineste acest criteriu. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu esti considerat regiune si deci nu poti sa depui direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene, nefiind eligibil. Din această cauză România pierde multi bani europeni fiindcă totul depinde de guvernul de la Bucuresti unde lucrurile se miscă foarte greu.
Prin urmare, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face foarte simplu fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor:
1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est;
2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est;
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia;
4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia;
5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ;
6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest;
7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru;
8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov.
Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje:
-Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte.
-ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari.
-ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră.
-Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional.
In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care este responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe).
In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.