Primarii bistriţeni şi-au spus off-urile pe tema achiziţiilor publice

Aleşii locali şi judeţeni, dar şi responsabili cu achiziţiile publice din administraţiile locale din Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Satu Mare şi Maramureş au avut posibilitatea „să amendeze” modul în care se desfăşoară procedurile de licitaţii. „Caravana reformei achiziţiilor publice, în contextul absorbţiei fondurilor structurale” a poposit ieri, pe final de proiect, la Bistriţa. La întâlnirea prezidată de Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, alături de directori şi experţi ai instituţiei, au participat vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ioan Oltean, preşedintele CJ, Liviu Rusu, prefectul Cristian Florian.

Alături de aspectele legislative şi instituţionale, reprezentanţii ANRMAP au prezentat şi o serie de propuneri pe care le vor face la nivelul Guvernului pentru îmbunătăţirea procedurilor de achiziţii publice, considerată cheia absorbţiei fondurilor europene.

„În prezent, avem 75 de instituţii pe fonduri europene şi 67 de acte normative care reglementează acest domeniu. (…) Săptămâna viitoare vom organiza o întâlnire cu organismele care gestionează astfel de proiecte europene pentru a dezbate această situaţie”, a precizat preşedintele Cristina Trăilă, recunoscând, astfel, suprapunerea de atribuţii în domeniu. De altfel, primarul comunei Şieu Măgheruş, Sorin Mititean, în numele tuturor autorităţilor locale care beneficiază de fonduri europene, a reclamat faptul că unele instituţii se substituie autorităţii din domeniul achiziţiilor publice, solicitând acte sau documente de atribuire a licitaţiilor.

Primarul Ioan Moniţa, de la Romuli, a solicitat reprezentanţilor guvernamentali să promoveze un act normativ prin care să fie creată o instituţie specializată pentru soluţionarea contestaţiilor, în condiţiile în care procedurile judiciare durează foarte mult. De cealaltă parte, preşedintele Cristina Trăilă, a precizat că instanţele nu au expertiza necesară pe achiziţii publice la nivel de judecătorii sau tribunale.

Una peste alta, propunerile autorităţilor contractante vor fi luate în calcul în promovarea unor acte normative, fie că este vorba despre restructurarea unor organisme (Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice din subordinea Ministerului Finanţelor), fie de elaborarea unor modele standardizate de contracte şi documentaţii de atribuire sau de limitarea „abuzului de contestaţii”, justificate sau nu.