Prof. Kis Ferencz: Sper să fim cât mai mulţi la sărbătorirea centenarului

- De ce aţi optat în clasa a IX-a pentru Colegiul Naţional Andrei Mureşanu?

- Trebuie să recunosc faptul că a fost mai putin decizia mea ăi mai mult a părinţilor mei, eu aş fi vrut liceu cu profil sportiv atunci, dar părinţii mei nu au fost de acord. Acum sunt recunoscător pentru decizia lor, nu mi-a părut rău nicio clipă că am urmat acest drum.

- Cum a fost prima întâlnire cu colegii, dar cu profesorii?

- Au fost emoţii la început, totul era nou pentru mine: liceul, colegii, profesorii... dar emoţiile s- au risipit rapid, îndată ce mi- am cunoscut noii colegi, care m- au primit foarte bine şi mai ales după ce l- am cunoscut pe dirigintele nostru, dl. profesor Berkesy care avea un har în a detensiona atmosfera şi a crea o bună dispoziţie. Emoţiile au început din nou odată ce i- am cunoscut pe noii profesori. Unii erau mai simpatici, alţii mai sobrii, dar am avut- şi am în continuare - un respect deosebit faţă de toţi, pentru că fiecare, prin felul său a încercat să îmbogăţească bagajul nostru de cunoştinţe, să cultive competiţia între elevi şi să fie un model de urmat.

- Cum era atmosfera la şcoală?

- Era o atmosferă destinsă în timpul pauzelor şi una de lucru intens în timpul orelor. S-a dezvoltat o relaţie strânsă, de prietenie, între colegi, exista concurenţă între noi, dar ne şi ajutam foarte mult. Mai erau şi dispute, certuri, dar acestea aveau loc doar între colege, nu ţin minte ca noi, băieţii, să ne fi certat vreodată pe tot parcursul liceului. Exigenţa era la cote maxime şi atunci, nu puteai intra în şcoală fără ecuson sau carnetul de elev, porţile se închideau şi nu puteai chiuli nici dacă voiai, în schimb, pot spune că au existat mai multe activităţi realizate de consiliul elevilor care implicau elevii şi în afara orelor de curs.

- Care este cea mai frumoasă amintire din liceu?

Sunt foarte multe... au fost unele întâmplări care la momentul respectiv nu erau chiar frumoase, dar, cu timpul s- au transformat în amintiri plăcute. Au fost petreceri, baluri, trăznăi, competiţii, iubiri... aş putea să dau şi multe exemple concrete..., dar cea mai frumoasă a fost banchetul de sfârşit de liceu, care a fost ceva ieşit din comun şi o să amintesc aici doar sfârşitul, când ne-am strâns toată clasa, ne- am îmbrăţişat şi am plâns ca nişte copii. În acele clipe îţi dai seama cu adevărat ce au însemnat colegii pentru tine... am fost o familie.

- Ce reprezintă pentru dumneavoastră cei 4 ani de liceu?

- Au fost patru ani care au contribuit în mare măsură la dezvoltarea personalităţii mele, a dezvoltării intelectuale, totodată am învatat să trăiesc şi să mă descurc de unul singur, fiind plecat de la ţară şi neavând părinţii tot timpul lângă mine. Per ansamblu, au fost nişte ani frumoşi şi plini de satisfacţii.

- Destinul v-a adus din nou la liceu, nu în bancă, ci la catedră. Cum vă simţiţi din această postură, predând elevilor de la liceul unde aţi învăţat şi dumneavoastră?

- Mulţi au pornit din acest liceu şi au ajuns departe, eu am pornit de aici şi am ajuns tot aici. Nu am progresat în ceea ce priveşte distanţarea, depărtarea de şcoală, ar spune unii, însă diferenţa între a fi elev şi profesor este una uriaşă deşi sunt doar doi sau trei paşi de la bancă la catedră. A fi profesor în acest liceu înseamnă multă responsabilitate, muncă dar şi satisfacţiile sunt pe măsură. Simt o mândrie că am ajuns să profesez în acelaşi liceu în care, nu de mult, stăteam în bancă şi că momentan sunt coleg cu majoritatea foştilor mei profesori, care mi- au fost- şi încă mai sunt - modele demne de urmat. Este o împlinire că astăzi predau disciplina pe care am îndrăgit- o încă din clasa a V-a, respectiv, geografia.

- Suntem la centenar. Vă rog să transmiteţi un gând pentru toţi cei care au absolvit Colegiul Naţional Andrei Mureşanu, dar şi pentru dascălii care i-au îndrumat.

- Le doresc tuturor, în primul rând, sănătate şi fericire, să nu uite niciodată de unde au pornit şi să fie mândri că au absolvit CNAM. Elevilor care încă studiază în acest liceu le doresc să aibă rezultate cât mai bune la învăţătură şi în promovarea examenelor.
Sper să fim cât mai mulţi la sărbătorirea centenarului.

Interviu realizat de prof. Doina Macarie