RODICA FERCANA SCRIE CU COLŢUL INIMII

În cartea „Din drag de neam şi ţară”, telceanca Rodica Fercana trăieşte un puternic sentiment al locurilor natale, pătrunde în originea şi menirea sa spirituală, fiind pe deplin recunoscătoare faţă de locurile unde şi-a modelat personalitatea, Fiad-Telciu, Năsăud, Bistriţa. „Din acest preaplin al trăirilor” cum spune în paginile de început profesoara Antonia Bodea din Cluj, preşedinta Cenaclului literar „Artur Silvestri”, ce aparţine Ligii Scriitorilor Români, poeta defineşte esenţa spirituală a poporului nostru, într-o expresie pură românească, mesaje de glorificare ce dau patriei încărcătură, substanţă şi sens.
Volumul de faţă a apărut recent la Editura Ecou Transilvan din Cluj, ca un preambul la marele eveniment ce se apropie „Centenarul Marii Uniri”, eveniment pe care poeta îl trăieşte ca un mesager al nemuririi neamului.
Poeziile scrise de poeta de la poalele Ţibleşului din neamul Fercanilor şi al Cirenilor este implicit legată de spiritualitate, însăşi prin faptul de a scrie româneşte, oferindu-ne un evantai apreciabil cu tematică patriotică începând cu iarba verde de acasă, satul, valea, muntele, câmpul încărcat de clăi, zilele de plimbare prin pădurile de argint din satul copilăriei, şezătoarea, hora, oameni vrednici ai satului, eroi locali şi naţionali prin care poeta creşte de la o zi la alta.
Dincolo de orice, dincolo de părerile altor creatori, sentimentul patriotic şi poezia patriotică rezistă, iar un exemplu grăitor sunt creaţiile lui Mihai Eminescu:
„Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?”
Un model pentru creaţiile cu tematică patriotică ni-l oferă şi Nichita Stănescu ca de exemplu în poezia „Cu colţul inimii”:
“Despre patrie se pot spune
cuvinte scrise cu colţul inimii noastre...
pentru cei ce suntem aici în viaţă, întregi şi în lucrare,
cuvintele au lamă de brici intrând în miracol,
cu tandra mirare.”
De câte ori deschid cărţile Rodicăi, am impresia că mă întorc acasă, înapoi în rai, după o călătorie lungă, călătorie pe care şi autoarea cărţii „Din drag de neam şi glie” o face fără întrerupere într-un bogat univers poetic, plin de minuni, de farmec şi de gânduri, de sensibilitate adâncă şi de pătrunzătoare viziuni în infinit.
Cartea de faţă cu mesajul patriotic asemănător de viu ca şi la marii poeţi, este împărţită în cinci capitole cu gândiri poetice originale şi convingeri sentimentale de intuiţie directă, în care poeta vorbeşte de la suflet la suflet, cu putere mai presus de gând, mai presus de simţire, cu o putere misterioasă ce aparţine unei lumi aparte pe care o simţi şi te bucuri de ea.
Poeta a crescut în încăperi cu păianjeni în unghere unde icoana de pe perete se închega cu mintea ei în grai de psalmi şi culori luate din apele curcubeului ce reflectă spre cer din apa Sălăuţei.
Un număr de douăsprezece poeme aparţin capitolului „Cântul gliei”, o memorie a timpului şi locurilor ce smulge poetei lacrima ochiului prin farmecul unor locuri binecuvântate.
„Dar mai întâi,
picioarele-mi s-au prins în rădăcini
înfipte adânci în dacica glie,
iar vânturile care au bătut cu putere
m-au mlădiat,
dar nu m-au smuls!”
Capitolul II conţine un număr de 26 poeme sub genericul ”Poeme pentru Ţara Năsăudului”, ca un omagiu adus acestor pământuri minunate ce au rodit spirite prin stele precum Coşbuc şi Rebreanu, ce au ridicat valorile naţionale şi au dezvoltat ideea de patriotism şi mândrie naţională.
„Dangăte de clopote se aud
De la noi din Năsăud
Cum cheamă grănicerii
Din muntoase fruntrarii
Să-şi trimită fiii lor
La Gimnaziul Superior
Cu Grigore Moisil-vicar-întâiul director,
Când înaintaşii s-au zbătut la-naltul for
S-avem şcoală românească,
Pentru ca limba să ne dăinuiască.”
În capitolul III - Poezia de atitudine şi reflexivă, cuprinde zece poeme de îndemn pentru a ne iubi ţara:
„Copile, tu eşti ziua de mâine!
Să fii puternic
Doresc părinţii tăi,
S-ajungi om vrednic!
Copile, tu o să clădeşti
Ziua de mâine,
Vrem bine s-o clădeşti.”
La pagina 103, respectiv la capitolul IV, aduce onoruri armatei române, ca un catalizator al coeziunii naţionale, cinstind memoria celor care au contribuit la consolidarea statului român şi respectul nostru faţă de trecutul glorios, vorbesc despre istorie, despre fiinţa naţională, despre sacrificiul celor care ne-au dăruit o identitate pe care uneori uităm să o preţuim ca pe darul cel mai de preţ. Ultimul capitol - Varia - conţine 16 poezii cu momente cruciale din istoria neamului românesc ca o punte între trecut şi prezent, între amintirea sacrificiului celor care au construit România şi noi, cei care astăzi avem datoria să o consolidăm şi să o modernizăm.
Rodica Fercana prin literatura patriotică apără tradiţiile, datinile şi spiritualitatea românească fiind un cetăţean consecvent al Republicii Literelor şi poate nu peste mult timp, pe măsură ce primarul din Telciu va citi opera sa, o va propune pentru titlul bine meritat de Cetăţean de Onoare al comunei Telciu, care nu înseamnă a-i da ceva ci doar a RECUNOAŞTE.