Șapte ani fără publicistul George Gelu Țâra!

George Gelu Țâra s-a născut în 3 octombrie 1952, la Prundu Bârgăului, şi a trecut la cele veșnice, chiar de ziua sa de naștere, în 3 octombrie 2017.
Încă din studenție a intrat într-o intensă activitate literară, fiind redactor la revistele „Echinox” și „Napoca Universitară”, a fost membru fondator și actor cinic al grupului „Ars Amatoria”, alături de colegii lui Ioan Groșan, Lucian Perța și Radu G. Țeposu, care au devenit și ei importanți scriitori. După terminarea facultății, a ajuns profesor de limba și literatura română la Școala Generală din comuna Băbăița, județul Teleorman, unde a lucrat 4 ani, apoi la București a fost instructor cultural la Centrul Universitar București în Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” și apoi la Casa de Cultură a Studenților „Grigore Preoteasa” din București, în perioada 1983-1990, timp în care activitatea lui a cuprins și o colaborare strânsă la revistele „Viața Studențească” și „Amfiteatru”.
După 1989 activitatea lui George Țâra se amplifică, devenind acționar la Societatea de presă „Cuvântul”, unde între anii 1990-1993 este secretarul general al revistei și redactorul șeful la „Cuvântul de ambe sexe”, iar după 1993 ajunge Consilier editorial la „SC Grup V SRL” București, dar și la Serviciul Marketing al firmei „Jade Express” din București, precum și corespondent la Radio Europa liberă și BBC unde a avut o activitate deosebită. În 1997 se întoarce în zona natală, unde devine membru fondator și redactor șef al cotidianului „Actualitatea B-N”, apoi este referent la Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud. Profesorul Vasile Filip scrie că „George a fost un om pe care n-aveai cum să nu-l iubeşti. Un om de-o inteligenţă inepuizabilă şi de-o cuceritoare, perpetuă (cel puţin aparent) relaxare, mereu tentat de calambur, de a lăsa să alunece lucrurile grave în registrul comic, fără stridenţe, însă. Un umor ce numai din imensa iubire de oameni poate izvorî, comparabil cu al lui Creangă, l-a însoţit până în ultimele zile de viaţă. Destul de târziu am înţeles că pentru el acest umor era scutul şi masca unei ascunse şi autentice sensibilităţi. Toate acestea le-a luat cu sine. Nu le-a pus, decât arareori, în pagină scrisă. Le-a dăruit mai ales celor din preajmă, cu o generozitate ce semăna, adeseori, cu risipa de sine.”
Victor Știr scria despre George Ţâra că avea un spirit critic rar, era un comentator de literatură cu un lexic specializat de critic şi o intuiţie a textului pentru care era respectat în rândul scriitorilor, „diagnosticul” pe care îl rostea fiind de fiecare dată argumentat. Prezentările de carte pe care le-a rostit, scrise şi adunate, ar fi putut constitui una sau mai multe cărţi, dar această latură a activităţii literare nu a constituit o prioritate pentru George Ţâra. După cum ne-a transmis prietenul său dr. Gavril Ţărmure, avea pregătită o carte despre Ion Creangă şi opera sa, care trebuia să fie cartea vieţii sale, dar nu a mai apucat să împlinească acest proiect. Rămâne, în amintirea celor care l-au cunoscut, omul bun, generos, inteligent, atât de modest şi luminos.”
Activitatea lui George Țâra era foarte extinsă, mai ales în domeniul presei, fiind editorialist la „Grup Pres Transilvania”, Șef Birou Presă al PNȚCD și director al ziarului „Dreptatea”, serie nouă, redactor șef al revistei „Campus”, editată de UBB-Cluj, secretar general de redacție al revistei „Eco Terra”, sub patronajul SC ICPE Bistrița și UBB Cluj-Napoca.
Activitatea lui a continuat la Bistrița, în cadrul societății RAAL și a centrului Județean de Cultură Bistrița Năsăud. unde a desfășurat o bogată activitate culturală, colaborând la unele reviste centrale, între care „Dilema Veche”, dar și participând la numeroase întâlniri cu scriitorii veniți din afara județului Bistrița-Năsăud, în marea lor majoritate foarte bune cunoștințe ale lui și mulți dintre ei buni prieteni, care îl apreciau foarte mult, George Țâra fiind unul dintre criticii literari importanți, care participa la diferitele lansări de carte din instituțiile culturale ale județului, precum Centrul Județean de Cultură, Societatea de Concerte Bistrița”, cu numeroase evenimente cultural desfășurate la Sinagogă, precum și în cadrul Biblioteci Județene „George Coșbuc” și a cercurilor literare bistrițene, de cele mai multe ori prezența lui la aceste manifestări era activă, susținând numeroase discursuri și valoroase comentarii, care, deși unele au fost înregistrate și filmate, au rămas foarte puține scrise, fiind doar amintite în presă locală.