Scrisoare către Agrieş

Preacucernice Părinte,
Prebunilor credincioși,

Ca cerul din care vorbește Dumnezeu
Așa e, acum, sufletul meu...

Sufletul nostru plăpând își deschide spre Dumneavoastră fereastra luminii, spunându-Vă, cu fior de bucurie: HRISTOS A ÎNVIAT!
Suntem fericiți că, prin Sfânta Lumină a Învierii, peste brațele noastre s-au așezat aripi îngerești și putem să ne înălțăm spre nemărginiri de cer dumnezeiesc, repetând din cuvintele nemuririi: Iar voia Celui ce m-a trimis aceasta este: să nu pierd pe nici unul din cei pe care mi i-a dat. Știm că și noi suntem copiii Lui și că ne mângâie la căpătâiul suferinței noastre. Așa cum Dumneavoastră ne-ați mângâiat în Sptămâna Mare când, prin bunătate și omenie, ați rupt din bucata de pâine de pe masa Dumneavoastră, așezând-o pe masa îndurărilor noastre, să fie raza de soare. Ne-ați îmbrăcat în cămașa albă a speranței, a visului că vom putea odată zbura, știind că Dumnezeu nu ne va pierde nicicând.
Sunteți cu noi, cu rugăciunea noastră înspre alinarea neputinței, cu mâinile noastre împreunate în fața icoanei Maicii Domnului. Sunteți cu noi și vă cuprindem cu dragoste în semnul crucii pe care îl ridicăm spre cer la începutul fiecărei zile. Sunteți cu noi și vă mulțumim. Vă mulțumim pentru blândețe și mângâiere.
Fie ca Sfânta Lumină a Învierii să înflorească, bogat și strălucitor, în satul, casele și biserica Dumneavostră în gîndul, sufletul și în pașii vieții Dumneavoastră. Fie ca cerul și pământul cuprinse în Lumina Învierii să vă aducă aburul pâinii, apa cea bună, nădejdea de fiecare zi și puterea de a afla binele.
Pentru Dumneavostră, de Paști, am cules flori gingașe de primăvară. Vi le presărăm pe pragul caselor și pe pragul bisericii, făcându-vă semn de mulțumire.
Bunul Dumnezeu să vă apere viața, sănătatea, nădejdile!
Cu dragoste,
Tinerii de la Centrul de zi CEZARA, părinții și cadrele didactice