Şi soarele mirat sta-n loc,/ Că l-a ajuns şi-acest noroc,/ Să vadă el atâta joc/ P-acest pământ!

A XIV - a ediţie a Festival internaţional de folclor Nunta Zamfirei a fost, aşa cum afirmă miile de spectatori-nuntaşi prezenţi timp de 4 zile la reprezentaţiile din Bistriţa şi Năsăud, cel mai mare eveniment folcloric din acest an. Un regal al folclorului internaţional elegant, fără tarabe inutile şi produse de prost gust. Doar folclorul şi meşterii populari veniţi de peste mări şi ţări şi-au găsit aici locul. Cel mai mare alai al unei nunţi fără dar din Europa, a conturat, timp de o săptămână, la Bistriţa, elementele necesare pentru a ne numi capitala folclorului mondial. Acest lucru este realizat prin contribuţia de excepţie a directorului Centrului Cultural Municipal, vicepreşedinte al Federaţiei Europene de Folclor şi preşedinte pe România, prof. dr. Dorel Cosma, socrul mare al nunţii. Cu nănaşi ca Ovidiu Creţu, primarul Bistriţei şi Liviu Rusu, preşedintele Consiliului Judeţean, cu nuntaţi pe sprînceană, nunta nu poate să fie decât una de basm, precum cea din poemul marelui George a lui Coşbuc, năsăudeanul nostru. Parada portului internaţional prin centrul Bistriţei, dar şi a Năsăudului a ansamblurilor Cununa, Balada, Spania, Sincron, Italia, Franţa, Codrişorul, Cipru, Cununa Mureşană, Rusia, Rapsodia Călimanului, Maramureşul, Coroniţa Solovăstru, Someşana Năsăud, Croaţia, Hora Ungheni, Ucraina, Doina Someşană, Bulgaria, Ecuador, Mioriţa Târgu Mureş, Tradiţii maramureşene Baia Mare, binecuvântarea mirilor, Doris Cosma-Zamfira şi Cristian Avram-Viorel de către părintele Nicolaie Feier în faţa monumentului din faţa Protopopiatului Ortodox, intonarea imnului fiecărui stat participant cu parada steagurilor, jocurile de excapţie ale artiştilor, cântecele interpretate de Marioara Sigheartău, Petre Petruse, Emilia Dragotoiu Nanu, Emilia Bubulac, Nelu Şopterean, Laura Haidău, Alexandru Olteanu, Livia Harpa, Ileana Matus şi Liliana Savu ne-au oferit un regal al tradiţiilor internaţionale. În competiţie, pentru titlul de Miss Zamfira au trecut prin trei probe de “foc”, precum se procedează şi în poveştile cu zâne, juriul de specialitate din care au făcut parte directorii artistici ai delegaţiilor, dar şi româncele Emilia Bubulac-interpretă şi realizatoare TV la Favorit şi Virginia Linul, meşter popular, a fost foarte atent la prezentarea costumului, proba artistică (dans sau cântec), precum şi la felul în care fetele au jucat ca per Someş cu flăcăii noştri de la “Cununa”. În urma acumulării punctajului, locu I şi titlul a fost revendicat de Adina Băieşiu de la "Cununa de pe Someş", elevă a Colegiului Naţional "Andrei Mureşanu". Ea a primit coroniţa chiar de la Zamfira şi Viorel. Următoarea clasată a fost rusoaica Dosha Golikina care a primit şi premiul de popularitate, fiind cel mai mult aplaudaă de public, aproape un minut. A treia poziţie a mers la Andria Evagorou din Cipru. Bulgaria, Cipru, Croaţia, Franţa, Muntenegru, Spania, România, Rusia, Ucraina ne-au oferit în gală, din nou, reprezentaţii de excepţie, făcându-ne să regretăm că nunta a durat doar o săptâmână, şi că, pe cei 800 de artişti prezenţi în aceste zile la Bistriţa, îi vom revedea, cu ajutorul directorului Dorel Cosma, abia la anul. Directorul festivalului, Dorel Cosma, spune că a fost o ediţie reuşită, prin participarea unor formaţii de un nivel artistic deosebit, venite din 10 ţări pentru a oferi publicului spectator regaluri de o mare calitate artistică. În Piaţa Culturii, seară de seară a fost prezent un public numeros care a stat neclintit până în miez de noapte, din prima zi, când a fost un adevărat maraton al folclorului românesc, până în ultima seară, la Gala Folclorului Mondial. Nunta Zamfirei este un festival al Bistriţei, care şi-a câştigat un brand şi odată cu el numele municipiului este pe buzele intregii Europe şi chiar si dincolo de ocean. “A fost atâta chiu şi cânt/ Cum nu s-a pomenit cuvânt!/ Şi soarele mirat sta-n loc,/ Că l-a ajuns şi-acest noroc,/ Să vadă el atâta joc/ P-acest pământ!”, scrie George Coşbuc, iar noi, mulţumiţi şi mândri de Zamfira noastră, aşteptăm ediţia 2010, cu speranţa că, până atunci, poate, vom fi sprijiniţi, în promovarea imaginii ţării noastre şi de Ministerul Culturii.