Sub semnul lui Nichita Stănescu

Sub girul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeană a aorganizat la noul sediu sub genericul Ateliere Critice, evenimentul Nichita Stănescu 80, menit să marcheze Ziua Internaţională a Poeziei.
Directorul instituţiei gazdă, scriitorul Ioan Pintea, l-a invitat să conferenţieze pe această temă pe Gheorghe Pârja, poet, publicist, autor al volumelor: În numele tatălui, versuri, 1996; Sub podul lui Apollodor: Gheorghe Pârja în dialog deschis cu Adam Puslojici despre Nichita Stănescu şi alţi poeţi din lume, 1998; Portret de grup cu Laurenţiu Ulici, 2000 (în colab.); Cartea din Valea Mătrăgunii, versuri, 2000; Dialoguri în Centrul Europei, 2 vol., 2000-2003;. Poemele Ieronimei, versuri, 2003; Preludia solodkovo haosi/Preludiu la dulcele haos (versuri, lb.ucraineană, trad.Ştefan Tcaciuc, 2004); Umbra noastră cuvântul. Serile de Poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti 1979-2003, antologie de poezie, în colaborare cu Echim Vancea, 2003; Singurătatea sonoră, antologie de autor, 2005.
Gheorghe Pârja a făcut o interesantă conferinţă a prezenţei lui Nichita Stănescu în Maramureş: “Era după mijlocul lunii martie a anului 1980. Urcam cu o maşină, în care se afla Nichita, pe frumoasa Vale a Izei. Era o Dacie 1300... O zi luminoasă de martie. Nichita stătea pe locul din faţă de lângă şofer. Eu cu Dora Stănescu pe bancheta din spate. Admira peisajul. La un moment dat ne propune un popas. Aşa ne-am oprit lângă Podul Slătioarei, pe o pajişte abia înverzită de pe malul apei. Alături un pâlc de arini care dădeau în mugur. Nichita, care a prins gustul horincii din Maramureş, îmi cere o înghiţitură: “Dă-mi un ştiuţ de horincă”, îmi spune poetul. Ştiam ce trebuie să fac când pronunţa acest cuvânt dar atunci nu prea i-am priceput sensul. A luat o înghiţitură direct din sticlă. Se bucura de pădurea care se întindea în faţa ochilor. Nu ştiu ce curiozitate l-a îndemnat să mă întrebe: ce-i dincolo de astă pădure? Parcă mi-a ghicit gândul pe care doream să-l spun: acolo-i satul Glod, locul de naştere al Fraţilor Petreuş. Nichita care preţuia muzica profundă a Maramureşului, deci şi a Fraţilor Petreuş, ne propune brusc: hai să mergem să-i cunosc şi eu. S-a domolit doar când i-am explicat că interpreţii nu mai locuiesc în Glod. Păcat, spune mai mult pentru el marele poet…Popasul de lângă Iza a primit o semnificaţie aparte pentru mine. L-am văzut pe Nichita acordând autografe... Ne-am continuat drumul spre Săliştea de Sus. Momentul l-am evocat, după moartea poetului, în ziarul judeţean din 20 mai 1984. Însemnarea poartă titlul: “Lecţia de la Săliştea de Sus”: “Dragi copii, trebuie să vă spun că noi cei care stăm laolaltă avem o avuţie pe care nu o poate avea nimeni. Ori că zic Transilvania, ori Moldova şi celelalte plaiuri care în decursul istoriei, ba s-au lungit, ba s-au scurtat. Avem o avuţie inestimabilă care nu se poate lungi, nu se poate scurta, şi ea se cheamă limba română. Această limbă trebuie păstrată ca ochii din cap…Cheltuirea limbii române în valori noi trebuie să o facem şi o facem acum în secolul târziu cînd scriem poezie pe portativul sufletului acestui neam. Ave! Starea morală a cuvântului este cântecul, cuvântul cel mai frumos este acela care poate fi cântat pe fum de os, ori colind, ori rugăciune… Marea poezie are un singur autor: poporul întreg. După părerea mea nu există poeţi, ci numai poezie. Cuvine-se laudă moaşei şi altar celei care naşte”. Lecţia poetului nu a fost mai lungă...Lecţia, aproape aforistică, este un moment de neuitat pentru cei care au avut şansa să fie de faţă. Rămân la părerea că venirea lui Nichita în Maramureş a fost o binecuvântare. Şi un noroc pentru cei care l-au întâlnit”. Sunt doar câteva din gândurile despre poet expuse de Gheorghe Pârja.
În acelaşi cadru au fost prezentate cărţile Editurii Proema Baia-Mare, coordonată de Alexandru Peterliceanu, şi a avut loc recitalul de pozie semnat de Maria Olteanu, Al. C, Miloş, Menuţ Maximinian, Ana Zegrean, Ioan Borşa, Nicolae Bosbiciu, Ionela Nuşfelean, Oresia Lăcătuş, Victor Ştir, Olimpiu Nuşfelean, Ioana Ileana Şteţco, Aurel Podaru, şi bineînţales invitatul principal Gheorghe Pârja. Au opinat pe temă Andrei Moldovan şi Virgil Raţiu. Expoziţia de carte şi fotografie a întregit această sărbătoare “o reuşită în care poezia a fost la ea acasă, în bibliotecă”, după cum a concluzionat moderatorul întâlnirii, Ioan Pintea.