Triptic de peste Ocean

De peste Ocean, Elena Mitru ne surprinde din nou oferindu-ne „Triptic literar – Antologie Grupul New York - Proză”. Cenaclul „Mihai Eminescu” și revista „Lumină Lină” coordonate cu mare drag și măiestrie de părintele prof. univ. dr. Teodor Damian reprezintă flacăra vie a culturii românești acolo, la New York unde atât românii stabiliți în America dar și românii de acasă, poposesc parcă spre a se adăpa din adevărata cultură.
Aici, la „Lumină Lină” și-a găsit locul binemeritat și scriitoarea Elena Mitru. Coordonată de prof.univ.dr. Teodor Damian autoarea și-a găsit repede propriul drum remarcându-se cu volume de poezie, proză, interviuri dar și cu preocuparea pentru antologie. Conștientă că un popor nu poate exista fără literatură, Elena Mitru ne aduce cu această carte 12 autori, cu texte diferite realizând un tablou al prozei românești contemporane. Interesant este și modul în care și-a alcătuit Antologia grupând scriitori care au trecut pe la „Lumină Lină” atât din țară cât și din America. Cei vizați provin din zone diferite ale țării – Vâlcea, Iași, Bistrița-Năsăud, Mehedinți, București, Techirghiol, Buzău, Cluj , Brad sau din America și Canada. Este un prilej de a face o radiografie literară a prozei românești convinsă fiind că „poporul român se poate mândri cu oameni de cultură aflați în „limuzina literară” , care și-au dedicat talentul, energia, iubirea, pentru a lăsa în urma lor opere literare de valoare inestimabilă, opere care se vor cuibării în marile și micile biblioteci ale lumii, ca omagiu adus bravului lor popor spre amintire și învățătură”. Poate exact din acest motiv autoarea își alege scriitorii din etape de vârste diferite, tocmai pentru a putea oferi o imagine cât mai clară a modului de interpretare a vieții. Cei 12 nu s-au cunoscut (probabil) dar au în comun linia minunată a culturii românești promovată la „Lumină Lină” sau la Cenaclul „Mihai Eminescu”. Personal am avut bucuria de a-i cunoaște pe românii minunați din „familia de Duminică”. Am citit cu ei, am cântat cu ei, am simțit românește, acolo, departe de casă. Sunt convins că fiecare din cei 12 scriitori, cuprinși în această Antologie au avut experiența lor proprie la „Lumină Lină” sau la Cenaclul „Mihai Eminescu”. Alexandru Cetățeanu ne vorbește despre o mare soprană, poate „cea mai mare și cea mai frumoasă soprană a planetei” –românca Virginia Zeani. Lina Codreanu – cu „Ocheanul lui Dominic” ne introduce într-o proză clasică a librarului din perioada gri, Dorel Cosma aplicând un jurnalism literar ne plimbă prin Italia, Franța, Rusia. Nicolae Dan Fruntelată ne prezintă lumea din Câmpia Dunării cu o excelentă introducere simbol „Mistrețul orb”. Horea Ioan Groza stabilit în SUA și Canada își reamintește de perioada de instaurare a comunismului în România. Cătălina Hașoti, din Techirghiol se oprește asupra stării de singurătate, asupra sensului îmbrățișărilor de care ducem lipsă și azi dar și asupra temei emigrației. Ardeleanul Menuț Maximinian ne aduce cu cele patru texte într-o lume a simbolurilor din această parte a României. Lumea satului românesc cu bune, cu rele dar și adevărații patrioți, iubitorii de glie sunt reflectate în paginile Elenei Mitru și a lui Florentin Popescu. Passionaria Stoicescu nu poate fi decât așa cum o știu și cum de altfel este firea ei – plină de umor, ironie, chiar și autoironie, Flavia Topan cu tendința și îndemnul spre meditație, și Corina Vlad Diaconescu cu întoarcerea spre tradiții, obiceiuri, biserică închid acest volum.
Munca, efortul depus de Elena Mitru pentru realizarea acestui proiect merită din plin toate aprecierile. Este un efort care sintetizează situația prozei românești contemporane văzută de dincolo de Ocean. Primită cu bucurie în America și în Țară, cartea este așa cum spune Marian Nencescu – „ceea ce s-ar numi literar, starea prozei actuale. Recunoaștem parcurgând creațiile antologate câteva din direcțiile fundamentale ale prozei românești de azi diversitatea, am spune fuga genurilor literare, clasicismul remanent, simbolistica mitologizantă, recursul la mijloacele jurnalismului cultural”.

Prof.dr. Dorel Cosma