Umilinţa… sănătoasă

Un profesor universitar se prezentă într-o zi la un medic dintr-o staţiune şi îi spuse că are un deficit nevrotic al mâinilor. Fu examinat cu toată atenţia şi apoi medicul îi zise:

-O şansă de vindecare există, domnule profesor. Sunt însă două probleme. Prima: că tratamentul durează şi nu vă pot garanta o îmbunătăţire decât după circa o lună. A doua e că omul de serviciu care până mai ieri se ocupa de ghetele clienţilor ce veneau în staţiune la mine, a plecat.

Dacă dv. aţi putea să faceţi această muncă în locul lui, vă tratez gratuit. În plus, v-ar fi de mare ajutor pentru a vă reface motricitatea mâinilor dumneavoastră.

-Dar eu… eu sunt profesor, doctore! Profesor universitar! Protestă acela, jignit oarecum.

-Adevărat, dar … şi bolnav. Mă rog, cum vreţi. Vă dau timp de gândire până mâine. Vă aştept.

Profesorul plecă gânditor şi după o noapte de meditaţie profundă, acceptă.