Vasilica Augusta Găzdac, un autor cunoscut în peisajul pedagogiei bistrițene

Doamna profesor Vasilica Augusta Găzdac e deja un autor cunoscut în peisajul pedagogiei bistrițene și nu numai. Texte publicate anterior (precum: Vasilica Augusta Găzdac, Cărticica de acasă, Editura Nova Didactica, Bistrița, 2010; Măricuța Codrea, Crina Linul, Vasilica Augusta Găzdac, Dimensiunea europeană a educației, Editura Nova Didactica, Bistrița, 2010; George Pop, Veronica Cristuș, Vasilica Augusta Găzdac, Educația în context european, Editura Nova Didactica, Bistrița, 2009; Vasilica Găzdac, "Bridging Three Generations: Timeless Games and Toys" at Salva”, in Astra Salvensis, V (2017), no. 9, p. 177-178; Vasilica Augusta Găzdac, European guidance, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2019; Vasilica Augusta Găzdac, Methodologica guide for primary cycle, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2019; Vasilica Augusta Găzdac, My life in school-notebook, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2019; Vasilica Augusta Găzdac, European thoughts, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017; Vasilica Augusta Găzdac, Christmas wishes, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2017; Vasilica Augusta Găzdac, Salva – monografie geografica,istorica si antropologica, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2013), vin să vorbească despre profesionalismul și dedicarea celei în cauză.

Recentul volum intitulat: Dezvoltarea abilităţilor S.T.E.A.M la preşcolari prin aplicaţii în proiectele Etwinning/Erasmus+, apărut la prestigioasa editură Presa Universitară Clujeană în anul 2025, confirmă valoarea celei pe care o avem în vedere. Avându-i drept referenți științifici pe Prof. univ. dr. Mușata‐Dacia Bocoș și Conf. univ. dr. Lavinia‐Maria Nițulescu, el are la bază teza de doctorat a doamnei profesor. Segmentată în opt capitole și două părți mari, cartea vine să vorbească despre un subiect de actualitate pentru pedagogia contemporană.

Argumentul celei dintâi părți (p. 15-20) e urmat de un capitol dedicat educației S. T. E. A. M., văzută ca o aborsare inovativă (p. 21-42). Autoarea reușește aici să facă tranziția de la modelul didactic S. T. E. M. La abordarea inovativă S. T. E. A. M, realizând cu profesionalism necesarele delimitări conceptuale, descriind modelele și principiile, dar și oportunitățile și obstacolele. Apoi, în cadrul unui subcapitol, vorbește despre modul în care se repercutează acest model de educație asupra preșcolarilor, oferind exemple aplicabile în practica pedagogică (p. 39-40). Ulterior, autoarea decide să dedice un capitol programulu Erasmus +, care constituie un instrument util în dezvoltarea abilităților din cadrul mai-sus pomenitului model (p. 43-62). Dupăp cele câteva pagini introductive, în care acesta este definit, sunt aduse în atenție obiectivele, prioritățile și elementele sale, se vorbește despre acțiunile cheie pe care le propune el. Ulterior, în cadrul celui de-al treilea capitol al lucrării, intitulat „Abordări specifice ale educației S. T. E. A. M. Europa și din România (p. 63-94), autoarea aduce în atenție politicile europene cu privire la subiect, abordările acestuia în învățământul preșcolar european (oferind o perspectivă comparată între Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Turcia), vorbește despre modul în care se reflectă ele în Curriculum și oferă și exemple concrete cu privire la modul în care aspectele teoretice pot fi implementate într-o manieră practică.

Cea de-a doua parte a cercetării este, așa cum era de așteptat, una experimentală. Capitolul al VI-lea este dedicat descrierii cercetării experimentale intitulate: „Investigarea impactuui programului „S. T. E. A. M. în grădiniță”, din cadrul proiectului eTwinning/Erasmus+ „S-Team in kindergarten” asupra abilităților S. T. E. A. M. la preșcolarii mari (p. 95-128). Autoarea realizează aici o muncă cu relevanță practică, oferind un model valid, ce ar putea fi utilizat la scară largă în procesul educațional. Unitatea tematică e continuată de una dedicată etapei preexperimentale (p. 129-212) și de cea dedicată etapei experimentale (p. 213-262) și cea post-experimentală (p. 263-320). Ample și bine documentate, concluziile cercetării (p. 321-330) vin să vorbească atât despre limitele cercetării, cât și despre aplicațiile ei practice.

Bine scrisă, valorificând o vastă bibliografie și dedicată unui subiect cu aplicabilitate practică, lucrarea doamnei profesor Vasilica Augusta Găzdac intitulată: Dezvoltarea abilităţilor S.T.E.A.M la preşcolari prin aplicaţii în proiectele Etwinning/Erasmus+, apărută la Presa Universitară Clujeană în anul 2025 se constituie într-un exemplu de cercetare care ar trebui recomandat. Într-o lume care ne-a obișnuit cu diferite cercetări teoretice, astfel de investigații ce propun modele practice, aplicabile la scară largă în procesul educațional se cuvin salutate, iar autoarea felicitată pentru inițiativă, meticulozitate și pentru curajul de a asuma o sarcină atât de complexă și a se înhăma la un proces deloc facil de investigație.