Vasilica-Augusta Găzdac, Salva – monografie istorică, demografică și antropologică, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2012, 74 p.

Salva – monografie istorică, demografică și antropologică

Iuliu-Marius Morariu

Între titlurile referențiale cu privire la istoria și evlouția Salvei, dar și a structurii ei confesionale sau antropopologico-demografice se înscrie, cu certitudine, alături de opera dascălului Dionisie Piciu (Dionisie Piciu, ,,Istoricul Salvei”, în vol. Salva- repere monografice, coord. Ana Filip și Ioan Morariu, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2005, pp. 59-102) și de colosalul volum de repere monografice coordonat de către doamna profesoară Ana Filip și profesorul Ioan Morariu (Ana Filip, Ioan Morariu, coord., Salva - repere monografice, Editura George Coșbuc, Bistrița, 2005, 701 p.), și recenta operă a autoarei Vasilica-Augusta Găzdac.
Lucrarea dânsei reprezintă rodul unor cercetări constante și sistematice, începute cu mult timp în urmă și materializate parțial în volumul realizat în colaborare cu educatoarea Măricuța Codrea (Măricuța Codrea, Vasilica Augusta Puica, Salva – schiță monografică, Editura Societății Culturale Pro Maramureș ,,Dragoș Vodă”, Cluj-Napoca, 2003, 87 p). Ea este structurată pe patru capitole, precedate de o introducere, în cadrul cărora, autoarea analizează aspectele fizico-geografice privitoare la localitatea analizată (cap. 1, pp. 8-13), prezintă istoricul localității (pp. 13-42), evoluția ei demografică în perioada 1869-2002 (pp. 42-53), dar și principalul rit agrar întâlnit aici, Cununa grâului ( pp. 54- 61).
În cadrul primului capitol sunt prezentate date generale privitoare la localitatea Salva, precum și informații privitoare la relieful, clima vegetația, fauna, solurile și hidrografia localității, autoarea valorificând în acest sens informațiile regăsite în studii și cercetări de specialitate privitoare la acest subiect.
Urmează apoi prezentarea evoluției istorice a localității. Aceasta debutează cu elucidarea principalelor elemente legate de toponmie, și cu prezentarea atestărilor documentare ale localității, începând cu cea mai veche, care datează din anul 1245 (p. 14) și continuând până în secolul al XIX-lea. Un spațiu vast și bine documentat din punct de vedere bibliografic este alocat în cadrul acestuia, descrierii revoltei de la 10 mai 1763, condusă de centuagenarul Tănase Todoran și a urmărilor ei (pp. 29-36), autoarea arătând că ea a reprezentat un moment culminant în istoria localității, dar și a zonei. Capitolul se încheie cu descrierea unei mari personalități locale, insuficient reliefate însă din punct de vedere istoriografic, Nechita Ignat, al cărui traseu biografic este prezentat cu lux de amănunte (pp. 40-41).
În capitolul următor este analizată evoluția numerică a locuitorilor în perioada mai-sus pomenită, dar și felul în care se răsfrânge ea asupra structurii naționale și a celei confesionale a populației, pentru ca, cel din urmă dintre ele, compus dintr-o analiză istorico-etnografică bine documentată atât din punct de vedere al cercetării bibliografice, cât și a celei directe, la fața locului, să prezinte vechiul obicei al cununii grâului (însoțit de o bogată și bine întocmită prezentare vizuală).
Un mare plus al lucrării îl constituie atât limbajul adecvat narațiunii, facil de lecturat, în ciuda densității sale informaționale, cât și aparatul critic minuțios întocmit și resistematizat apoi în bibliografia selectivă de la finalul ei, sau ilustrațiile sugestive și de bună calitate care îmbogățesc atât pasajele cu rol imagistic, cât și pe cele demografice (statistici și grafice). Toate acestea fac din lucrarea distinsei autoare, după cum ea însăși afirmă în finalul ei, o trecere în revistă a celor mai importante date fizico-geografice ale localității Salva, mărturii istorice, evoluții demografice ( p. 61), dar și a elementelor de folclor și tradiție locală.
Dată fiind ținuta științifică a acesteia, ineditul informațiilor furnizate și prodigiozitatea muncii de documentare a autoarei sălăuance, considerăm că lucrarea dânsei ar trebui să fie nelipsită din instrumentarul bibliografico-metodologic al tuturor cercetărilor ulterioare privitoare la istoricul localității năsăudene, dar și din biblioteca locuitorilor zonei, iubitori de frumos și trăitori ai acelor meleaguri, cărora le-ar insufla cu certitudine sentimentul mândriei de a fi fii ai acestui sat, dar și dorința de a se manifseta ca păstrători ai datinilor strămoșești, de care localitatea nu duce lipsă.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5