Zilele comunei Monor - ediţia a VIII-a !

Sâmbătă şi duminică, la început de septembrie 2012, s-au desfăşurat Zilele Monorului, o sărbătoare peste care s-a suprapus în mod fericit aniversareaa 50 de ani de la înfiinţarea Ansamblului folcloric Baltagul. Fără a avea un fast deosebit, fapt remarcat şi de părintele Marius Avram, apostolul care veghează cu credinţă şi har viaţa spiritual-creştină a locuitorilor din Monor, zilele comunei au avut totuşi un farmec aparte dat de dăruirea organizatorilor, de bucuria locuitorilor-spectatori şi de artiştii, numeroşi, participanţi la sărbătoare.
Ca de obicei sâmbăta, prima zi de sărbătoare, a fost dedicată întâlnirii cu fiii satului cum se spune, de fapt o întâlnire a tuturor acelora care poartă mereu în suflet dorul de Monor şi Gledin, adică dorul de lutul primordial din care am fost plămădiţi, de potecile pe care am făcut primii paşi şi mai ales de fiorii impregnaţi iremediabil în fiinţa tuturor acelora care, născuţi în cine ştie ce colţ uitat de sat, speră mereu să retrăiască Raiul copilăriei odată întorşi la acasa lor! Sâmbătă Patriarhul de azi al Monorului, legendarul octogenar Teodor Tanco, neasemuit de tânăr în gând, vorbă şi faptă, i-a invitat pe toţi aceia care iubesc istoria, adică le este dor de de identitatea proprie, să vină la monumentul Eroilor grăniceri din Monor dedicat celor care între anii 1762-1851 au servit în Regimentul de graniţă năsăudean. O sesiune de comunicări literare şi istorice, alături de lansarea cărţii Soldaţi fără arme, ediţia a treia,scrisă de amfitrion, au completat manifestările de la Monument şi de la muzeul literar şi memorial Teodor Tanco. Seara întâlnirea fiilor comunei a continuat la palatul culturii din Monor. Au fost alături de participanţi Simona Pop Labiş, avocatul Ioan Echim, Ioana Maria Ardelean şi Cornelia Ardelean Archiudean cu cântece din tezaurul folcloric românesc. Au fost alături de primarul Ioan Cira prefectul Iaşiului Romeo Oltean, Ana Bob, prefectul nostru al bistriţenilor şi Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului judeţean.
Duminica a debutat cu slujba religoasă oficiată de părintele protopop Alexandru Vidican care nu încetează a ne surprinde cu cuvintele de învăţătură pline de har, de înţelepciune şi de inspiraţie divină, alături de preoţii Ioan Titieni, Sabin Stoica şi Marius Avram. Biserica din Monor fiind în plin proces de înnoire prin refacerea totală a picturii interioare, credincioşii s-au adunat, mulţi, răbdători, însetaţi de a auzi Cuvântul Domnului, în jurul scenei din curtea şcolii.
La a opta ediţie, Zilele Monorului tind să devină deja un festival folcloric de primă mână şi cine ştie dacă în viitor nu ar trebui gândite chiar aşa! Parada portului popular a deschis un spectacol folcloric de cea mai bună calitate întins între orele 14 00 - 22 00 când un foc de artificii - cadoul primăriei- a încheiat o zi minunată. În faţa formaţiilor aliniate ca la paradă prefectul Iaşiului a adresat cuvinte frumoase de felicitare pentru primar, pentru Baltagul şi pentru locuitorii comunei Monor. Directorul Centrului Cultural Judetean Iasi, prof. Adrian Ardelean, a oferit o diploma de excelenta Ansamblului Baltagul cu ocazia aniversării a 17 ani de prezenţă neîntreruptă la Sărbătorile Iaşului. Oaspeţi din Franţa Martine, Didier şi Bernard Fajol au oferit în semn de prietenie şi înfrăţire cheia localităţii Monflanquin.
Regalul folcloric a fost prezentat publicului de Mariana Harosa care, uitând o clipă momentele grele cu care Bunul Dumnezeu îi încearcă familia zilele acestea, a fost de-a dreptul imperială: elegantă, frumoasă, inspirată şi cu cuvinte bine temperate a descris spectatorilor fiecare moment petrecut pe scenă. Ansamblul folcloric Baltagul a început şirul manifestării. Vasile Haja şi Ilie Roiban au imaginat şi au pus în aplicare o nouă intrare în scenă a dansatorilor. Andrei Moţoc cel remarcat de Ioan Bocşa la un festival folcloric, Ilie Roiban şi Petruţa Creţa au cântat în ropote de aplauze. Apoi dansatorii Baltagului au dovedit că dacă Dragoste este toate sunt binecuvântate de Dumnezeu. Mereu aceleaşi dansuri şi mereu alte generaţii de dansatori. Mereu aceleaşi dansuri şi mereu alte multe şi bogate sentimente se nasc în sufletele noastre urmărind Baltagul pe scenă! Glasul strămoşilor se aude prin paşii apăsaţi ai dansatorilor. Zestrea străbunilor iese din lăzile vechi de stejar pentru a înflori pe piepturile şi în cugetele celor de pe scenă dar şi a celor din faţa scenei! Baltagul este o revărsare de culoare, de sunet, de gesturi bine strunite, de dăruire şi de speranţă! Baltagul de azi la fel ca Baltagul de acum 50 de ani este un buchet de zâmbete înflorite pe buze, pe costume, în paşii lini sau avântaţi dar mai ales în sufletele oamenilor artişti. Aici stă forţa Baltagului, farmecul său şi veşnicirea sa. Şi de aceea, oamenii din Monor sunt nemuritori. Frumoşi, curaţi, credincioşi şi nemuritori. Şi îi iubim pentru că ne dau mereu sentimentul că sunt ai noştri, că le aparţinem de fapt şi că prin ei, noi, nouă, ne redăm!
Pe scenă au evoluat multe formaţii frumoase. Recent plămădita formaţie de dansuri Coroniţa din Sântioana, cu băieţi îmbrăcaţi frumos, neaoş, direct din lada străbună dar cu fete în costume pline de paiete urâte la care eu cel puţin nu le spun naţionale. Apoi Ansamblul folcloric Plaiurile Bârgăului din Prundu Bârgăului, ca de obicei respectându-şi prin program şi costume blazonul cucerit deja, Ansamblul folcloric Cetina Călimanilor din Şarul Dornei, Ansamblul folcloric Someşul din Beclean şi Ansamblul folcloric Doiniţa al Cercului Militar Bistriţa. Doiniţa a onorat invitaţia monorenilor prin prezenţa a peste 60 de artişti: cântăreţi şi dansatori juniori şi seniori, cu un program bine articulat prezentat cu o maturitate artistică remarcată imediat de către spectatori. S-au perindat apoi prin faţa spectatorilor dornici de frumos Nicolae Cioancă, Simona Pop Labiş, Adriana Hagău şi Ioana Maria Ardelean, o prezenţă proaspătă, cu un repertoriu original, o floare nouă în buchetul interpreţilor de folclor. Mai spre seară au urcat pe scenă interpreţi care de ani de zile, de o viaţă am spune ne încântă cu melodiile lor: Mariana Anghel, Alexandru Pugna şi Cornelia Ardelean Archiudean. Vedeta serii, mult aşteptată, a fost Ansamblul profesionist Mureşul din Tg Mureş care, sub bagheta lui Titi Boantă a prezentat un program de calitate. Maria Sântean Faghiura, Dorina Grad, Dorina Oprea şi Leontina Pop au presărat cântecele lor minunate printre dansurile măiastre ale Mureşului.
O revărsare de optimism, de culoare şi sunet armonios, acesta a fost în sinteză mesajul tonic al întregului spectacol folcloric. Unii s-au topit pe aripile Baltagului, alţii s-au îndrăgostit de o Doiniţă tânără şi exuberantă iar alţii se vor fi lăsat alinaţi şi alintaţi de curgerea liniştitoare a Mureşului. Am văzut oameni fericiţi la Monor. Mie mi se pare că acesta este esenţialul. Într-o lume bulversată de goana după aur şi arginţi, într-o ţară cu timona impărţită între doi timonieri timoraţi de o ameninţare reală sau doar închipuită, inventată păgubos pentru oamenii de rînd, sărbătoarea de la Monor ne poate spune un lucru simplu şi la îndemâna tuturor: înainte de a fi europeni suntem Români, trebuie să rămânem români, iar dacă datorăm cuiva vreo îngenunchiere şi multă smerenie, acestea le datorăm numai şi numai Bunului Dumnezeu! Tot restul este minciună! Minciună, incompetenţă şi sfidare. Sfântă sfidare a poporului român.
Vom încheia felicitând pe primarul Ioan Cira, pe viceprimarul Ioan Todoran şi consiliul local Monor. Nu-i vom uita pe principalii susţinători ai sărbătorii - întreprinderea Carmolact Monor. Dumnezeu a dat şi de bună seamă va mai da acestor oameni minunaţi, dr.Eugen Creoştean şi Ioan Neagoş. Talanţii primiţi i-au înmulţit cu voia Domnului. La aşa oameni pricepuţi le binecuvântează mereu casa Bunul Dumnezeu! La mulţi ani Tradiţie Străbună! La mulţi ani vatră romînească nepieritoare! La mulţi ani Monor!

Florentin Archiudean