Alina Gorghiu (președintele Senatului): Doresc implicarea societății civile în dezbaterea celor două legi ale Educației! Care sunt principalele elemente de reformă!

Alina Gorghiu, președinte al Senatului României, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă de la Sângeorz-Băi, că în această calitate își dorește ca dezbaterile parlamentare pe legi importante să aibă în spate consultări publice adevărate, pentru că numai astfel marile legi de reformă capătă credibilitate și autoritate. 

„Cele două legi ale Educației prevăzute în Programul ”România Educată” au fost prezentate publicului, ca președinte interimar al camerei decizionale – Senatul - doresc implicarea societății în dezbatere a asupra lor și folosesc acest prilej pentru un apel în acest sens. Ele sunt în dezbatere publică până pe 25 august. Recomand analiza atentă pentru că sunt proiecte revoluționare și mereu când e așa sunt mulți care se vor opune reformelor”, a precizat Gorghiu.

Potrivit acesteia, reforma sistemului de Educație este o problemă care a trenat de mult timp, iar azi, cu premier PNL și cu ministru PNL la educație, se lucrează la foc automat, pentru a recupera timpii pierduți. Baza de plecare pentru construcția în Educație pentru perioada 2021-2024 este operaționalizarea și implementarea proiectului președintelui Klaus Iohannis - România Educată.

După dezbaterea publică, Ministerul Educației va analiza propunerile făcute de cadrele didactice, asociații de părinți, asociații ale elevilor, studenților etc., iar inițiativa va merge în Parlament, unde va fi din nou dezbătută, dorindu-se aplicarea ei începând cu 1 septembrie 2023. 

„PNL își onorează promisiunile asumate prin programul de guvernare. Educația este pion principal pentru a avea o societate dezvoltată, pentru ca România să aibă  economie performantă. Ne-am angajat că respectăm valorile liberale pentru o educație de calitate: echitate, excelență, profesionalism, flexibilitate, transparentă, colaborare sunt doar câteva dintre ele. Ne-am asumat responsabilitatea pentru a rezolva o serie de probleme grave care persistă de ani de zile: abandonul școlar, acces redus și rata mult prea mare de analfabetism funcțional”, a explicat  președintele Senatului.

Alina Gorghiu a punctat principalele elemente de reformă  din  învățământ preuniversitar. Astfe, școala este pentru elev și pentru nevoile sale, curriculumul este adaptat și flexibil, iar sistemul birocratic, care nu ținea cont de elevi este reformat din temelii.

       În acest sens, a explicat președintele Senatului, se introduc și bursele asigurate de ministerul Educației și pe care autoritățile publice le pot suplimenta:

bursa de excelență olimpică I/internațională – 1.000 lei/lună;

bursa de excelență olimpică II/națională – 700 lei/luna;

bursă de performanță școlară – 500 lei/luna;       

bursă profesională – 300 lei/luna;

·       bursă socială – 300 lei/luna.

       Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, va reprezenta, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat. 

       Noua lege ține cont de inechitățile din sistem și va fi adaptată nevoilor fiecărei comunități.

       Cariera didactică devine atractivă după 30 de ani în care poziția profesorului a fost doar slăbită. 

       Legea prevede o creștere a salariului în educație (din septembrie 2023 se va aplica) - în momentul de fața este de 6.500 de lei brut la 9.300 de lei brut (adică de la 3.800 lei net la 5.540 lei net).

       Costului standard per elev, care în momentul de față este 6.386 de lei, va urca la 9.000 de lei.

       Salarizarea profesorului debutant va fi într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat.

       Profesorul va avea un  grad mare de autonomie și o flexibilitate mare în ceea ce privește evoluția în carieră - opțiuni de specializare si re-specializare.

       Colegiile Naționale vor putea funcționa în fiecare județ și în municipiul București, ca unități pilot de excelență în care  se vor putea desfășura activități suplimentare de învățare cu elevii capabili de  excelență. 

       Funcționarea  învățământului dual. Astfel, autoritățile administrației publice locale vor putea decide înființarea consorțiilor școlare. Elevul va avea și opțiunea ca după 3 ani de învățământ profesional să poată face un an de liceu și ulterior să își echivaleze situația.

      Principalele elemente de reformă – învățământ universitar:

       Introducerea, în premieră la nivel universitar, a învățământului dual - responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare și evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior acreditată și operatori economici.

       Pentru susținerea și încurajarea programelor universitare în sistem dual, finanțarea specifică / student crește cu 30% în raport cu finanțarea / student format în sistem „clasic”.

       Introducerea ciclului de studii universitare de scurtă durată ca formă distinctă de organizare a învățământului superior,

     Implementarea unui Program național de reducere a abandonului universitar, pentru prima dată,

       Eliminarea obligativității deținerii titlului de doctor pentru ocuparea funcției didactice de asistent universitar, pentru a permite accesul unor profesioniști în învățământul superior românesc,

       Creșterea cu 25% a finanțării suplimentare, bazată pe criterii de performanță,

       Creșterea finanțării instituționale a cercetării universitare (500 milioane lei/an),

       Creșterea cu 40% a finanțării/student echivalent,

       Înființarea Registrului Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii (RUNIDAS), gestionat de Ministerul Educației prin UEFISCDI / RUNIDAS - va avea și importante valențe de prevenție a fraudelor în educație (diplome false).