Bârgăuanii îl conduc joi pe ultimul drum pe vrednicul fiu al lor, bunul părinte iconom stavrofor Ioan Jauca ( 24 iunie 1950 - 17 noiembrie 2020)

         Părintele a descins în lume şi viaţă într-o familie specială.  Mama sa,  Ioana Jauca ( 23 octombrie 1929 - 21 noiembrie 2018), a fost o bârgăuancă de ispravă, ce s-a născut în familia lui George şi Dochia Gâvan din Tiha Bârgăului, fiind unica fiică printre cei opt descendenți ai familiei. În această postură, vrând-nevrând a devenit principalul sprijin al părinților și al fraților mai mici, o sarcină deloc simplă și ușoară câtă vreme era vorba de zece guri de hrănit și de tot atâtea ființe de îmbrăcat și de îngrijit, în vreme de război şi ocupaţie străină a acestei  părţi româneşti de ţară,  situație agravată de deposedarea familiei de către ocupantul străin de unele dintre  bunurile principale cu care îşi asigura existenţa. Şansa lor a fost că în pofida greutăţilor, familia a decis să-şi dea toți copii la școală. Toţi cilezii s-au dovedit a fi sârguincioși și în pofida greutăților au reușit să absolve cu rezultate meritorii șapte clase. Aceasta le-a permis completarea studiilor, iar patru dintre frați au putut ocupa funcții de gestiune în rețeaua cooperației de consum, alţi doi au lucrat  în administrația publică locală, iar un alt frate de-al lor a continuat tradiția familiei. N-a rămas mai prejos şi s-a dovedit la fel de vrednică şi sora lor.

În 1948, aceasta  și-a unit destinele cu regretatul său soț Grigore Jauca (1920-2007), un josenar de omenie, reîntors nu cu  mult timp în urmă din infernul operaţiunilor celui de al doilea război mondial, prototipul ardeleanului neaoş, înţelept, deosebit de cumpătat, meticulos, calculat, molcom, care nu grăieşte ce nu ştie şi gândeşte de două ori înainte de a spune sau face ceva, a cărui prestaţii atât la locul de muncă în parchetele de exploatare forestieră de la Valea lui Toader, Dălbidan, Miţa în gospodărie, în  viaţa de familie şi mediul social au fost  întotdeauna considerate a fi exemplare. Mari iubitori de Hristos şi Dumnezeu şi-au organizat şi desfăşurat viaţa şi activitatea conform Cărţii  noastre Sfinte şi perceptelor Bisericii Neamului. Au conviețuit împreună în deplină armonie aproape șase decenii.

Nu întâmplător fiul lor mai mare, imun la ateismul invaziv, considerat cvasiunanim şi atotacaparator specific vremurilor, la glumele şi micile răutăţi făcute pe seama lui s-a înscris şi a urmat Seminarul Teologic Ortodox Cluj-Napoca. A fost o opţiune de suflet, deloc uşoară cu obligaţii mari pentru familie. Părinţii trebuiau să asigure de acasă aproape totul, începând de la aşternut  până la ţucăr, oloi, grampiri şi tot ce aveau nevoie pentru hrana zilnică la care se mai adăuga nelipsita taxă lunară. După absolvirea seminarului şi-a continuat pregătirea în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă de  Sibiu.

A fost hirotonit preot pe seama Parohiei Ortodoxe Române Blăjenii de Jos cu filia Blăjenii de Sus, iar ulterior a devenit părinte paroh al Parohiei Ortodoxe Române nr.1 Prundu Bârgăului, iar vreme de 48 de ani s-a dovedit a fi un vrednic şi vajnic slujitor şi apărător al Credinţei, al Bisericii Naţionale şi al  Neamului nostru românesc, posesor al distincţiei "Crucea Episcopală", ce i-a fost acordată pentru misiunea pastorală desfăşurată.

S-a remarcat prin eforturile şi strădaniile sale în plan spiritual, naţional patriotic, prin preocupările permanente pe care le-a avut pentru descoperirea, îndrumarea, stimularea şi ajutorarea unor tineri cu perspective de a deveni slujitori ai Bisericii Neamului ori oameni de valoare necesari celorlalte domenii de activitate, ce şi-au găsit concretizare practică ( ex. finului de botez Dr. în teologie ortodoxă Cristian-Iulian Ciobanu, în prezent preot paroh în Insula Afroditei, Ionică Vrăsmaş, cu studii de teologie pastorală şi muzicale în ţară şi străinătate, în prezent solist operă şi nu numai). De asemenea, sunt  meritorii activităţile pe care le-a desfăşurat în plan social filantropic, de ocrotire şi ajutorare a persoanelor aflate în dificultate.

În anul 1972, şi-a unit destinele cu distinsa domnişoară Jenea Trif, profesoară de limba şi literatura română la Liceul „Radu Petrescu”  Prundu Bârgăului, sora părintelui iconom stavrofor Eugen Trif, succesor merituos al părintelui protopop iconom stavrofor  Pop Augustin (26.11.1901-10.10.1944-08.03.1985) de la Mijlocenii Bârgăului, martir al bisericii noastre naționale și al neamului românesc, supraviețuitor miraculos al Masacrului abominabil din noaptea de 10/11 octombrie 1944 din capitala Văii Bârgăului. Din căsătoria lor au rezultat doi descendenţi: Adrian, de profesie inginer, tată a doi copii - Adişor şi Miruna şi o fiică Cristina, stabilită împreună cu soţul şi cei doi copii - Alexandra şi Lucas la Montreal-Canada. Condoleanţe soţiei, d-nei preotese Prof. Jenea Jauca, copiilor Adrian Jauca, de la Prund şi familiei fiicei Cristina Pop-Jauca din Montreal, nepoţilor Adişor, Miruna, Cristina şi  Lucas pentru marea şi greaua pierdere suferită  prin plecarea la cele veşnice a vrednicului slujitor al Domnului, om de mare omenie şi bunătate, care a adus mereu tuturor, atât celor mari cât şi celor mici, atât celor tineri cât şi celor mai în vârstă bucurie, alinare şi încântare. Ne rugăm ca sufletul său blând să ajungă în Împărăţia Cerurilor şi să vă dea Dumnezeu putere să depăşiţi aceste momente grele din viaţă. Ni se alătură familiile ing. Cozma Gabriel şi Miorica, fiica naşului de cununie, fostul  critic literar Ion Oarcăsu, verişor al doamnei preotese precum şi cea a  părintelui paroh Nicu Liuţă de peste Ocean.

Dumnezeu să-l ierte şi odihnească în linişte şi pace!