Ne-a părăsit o bârgăuancă de ispravă

"Buna din Şes", cum obişnuiau să-i spună unii dintre nepoţi, pentru a o distinge probabil de "Buna de la Biserică", (amândouă de la Joseni – n.n.), a descins în lume şi viaţă în familia lui George şi Dochia Gâvan din Tiha Bârgăului sub auspicii nu tocmai dintre cele mai favorabile. Evenimentul s-a produs în anul de debut a celei mai mari și mai puternice crize economice ce a zguduit vreodată planeta. Au urmat apoi  ani mulți, grei şi negri de ocupație străină şi război. A avut și neșansa de a fi unica fiică printre cei opt descendenți ai familiei, iar în această postură vrând-nevrând a devenit principalul sprijin al părinților și al fraților mai mici, o sarcină deloc simplă și ușoară câtă vreme era vorba de zece guri de hrănit și de tot atâtea ființe de îmbrăcat și de îngrijit, în situații cu totul speciale. În perioada ocupaţiei horthyste a acestei părţi româneşti de ţară, familia Gâvan a avut neşansa de a fi deposedată de grădina dinspre vale situată în intravilan în preajma DN 17 întrucât ocupanţii au decis să construiască pe amplasament un obiectiv de apărare. A fost o lovitură grea întrucât familia a rămas fără principala resursă în care îşi producea ceea ce avea nevoie pentru traiul cotidian. În această situaţie, şi-a cătat şi găsit ocrotire în codru, aliatul de nădejde al neamului românesc în vremuri de obidă şi durere. Noroc că aveau o proprietate, respectiv o prisacă la Ciosa, localitate situată la 24 km de sat. Aici s-au ocupat de creşterea animalelor şi cultivarea unor culturi specifice zonei montane: cartofi, orz, secară, ovăz, in, cânepă. În octombrie 1944, în timp ce tatăl era pe front, la retragerea din zonă, trupele de ocupație horthyste le-au mai aplicat încă o nouă și nefastă lovitură: i-au lăsat fără 80 capete ovine, trei vaci, patru boi și alte animale întrucât frații mai mici n-au știut că le  puteau salva, ascunzându-le în pădure.Aceasta a umplut paharul greutăților și suferințelor. Salvarea a venit din partea unor oameni de bine în frunte cu Dr. Pavel George, medicul de plasă, un apropiat al familiei, care le-a donat una dintre vacile lui pentru ca " să aibă copiii lapte !" şi de la intuiţia capului familiei. badea George, care meditând asupra viitorului  copiilor lui a ajuns la concluzia potrivit căreia educaţia temeinică va constitui la nevoie principala lor avere cu ajutorul căreia vor putea deschide multe uşi. De aceea, i-a dat pe toți la școală la Prund, satul lui de baștină, care a avut şi are din totdeauna cadre didactice de excepţie. Aici au muncit, au creat şi s-au afirmat intelectuali de seamă ai acestei părţi româneşti de ţară şi ai neamului românesc. Printre aceştia s-au numărat Ilarion Bosga, (1856 - 1937), fost învăţător între 1877 – 1909, autor al Istoriei şi Monografiei comunelor din Valea Bârgăului, (29 ianuarie 1931) şi al Monografiei Şcolii Fundaţionale din Prundu Bârgăului (1907). Tot aici a predat părintele protopop iconom stavrofor Eliseu Iulian Dan de la Suseni ( 11/23.06.1859-27.04.1927), cu servicii dintre cele mai importante și benefice pentru neam și ṭară. Acesta, în perioada decembrie 1893-octombrie 1894, a fost suspendat din învăţământ pentru susṭinerea celor implicaṭi în Procesul Replicii angajaṭi  în apărarea Memorandiștilor și a  drepturilor românilor. Părintele protopop Eliseu Iulian Dan a fost unul dintre reprezentanṭii meleagurilor bistriṭeano-năsăudene la Marele Act de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Între 1927 – 1941, tot la Prund a predat învăţătorul Nicolae Moldovan, (1905 – 1995), „ginerele casiriului“ de la Joseni, fost parlamentar, secretarul general al organizaṭiei judeṭene P.N.Ṭ. Bistriṭa-Năsăud-tineret, care în perioada războiului a îndeplinit funcṭia de președinte al Asociaṭiei Românilor Expulzaṭi și Refugiaṭilor din Ardealul cedat prinverdictul de la Viena - Despărṭământul judeṭului Câmpulung – Bucovina. Toţi cilezii familiei s-au dovedit a fi sârguincioși și în pofida greutăților au reușit să absolve cu rezultate meritorii șapte clase. Aceasta le-a permis completarea studiilor, iar patru dintre frați au putut ocupa funcții de gestiune în rețeaua cooperației de consum: Dumitru și Simion la fostul magazin alimentar din Prundu Bârgăului, Gavril la fostul magazin universal, Nicolae la magazinul forestier de la Surupătură, ambele de la Tiha Bârgăului, Ioan și George au lucrat până la pensionare în administrația locală ai comunelor Prundu Bârgăului și respectiv Tiha Bârgăului, iar un alt frate de-al lor a continuat tradiția familiei. N-a rămas mai prejos şi s-a dovedit la fel de vrednică şi sora lor. În urmă cu 70 ani, respectiv în 1948, aceasta și-a unit destinele cu regretatul său soț Grigore Jauca (1920-2007), un josenar de omenie, reîntors nu cu mult timp în urmă din infernul operaţiunilor celui de al doilea război mondial, prototipul ardeleanului neaoş, înţelept, deosebit de cumpătat, meticulos, calculat, molcom, care nu grăieşte ce nu ştie şi gândeşte de două ori înainte de a trece la treabă, a cărui prestaţii atât la locul de muncă în parchetele de exploatare forestieră de la Valea lui Toader, Dălbidan, Miţa în gospodărie, în viaţa de familie şi mediul social au fost întotdeauna considerate a fi exemplare. Mari iubitori de Hristos şi Dumnezeu şi-au organizat şi desfăşurat viaţa şi activitatea conform Cărţii noastre Sfinte şi perceptelor bisericii neamului. Nu întâmplător unul dintre fiii lor a devenit preacucernicul părinte paroh iconom stavrofor Ioan Jauca din Parohia Ortodoxă Română nr.1 Prundu Bârgăului, vrednic şi vajnic slujitor şi apărător al Credinţei, Bisericii Naţionale şi al neamului nostru românesc, posesor al distincţiei "Crucea Episcopală", ce i-a fost acordată pentru misiunea pastorală desfăşurată în parohie. Rămasă văduvă de mai bine de un deceniu, după ce badea Grigore, fostul soţ, a adormit, lelea Ioană şi-a dedicat aproape în exclusivitate activitatea slujirii Domnului, fiind o prezenţă permanentă, pitorească şi deosebit de agreeabilă la serviciile religioase oficiate la Mănăstirea "Sfântul Ierarh Spiridon" de la Strâmba, remarcată întotdeauna nu numai de părintele duhovnic Paise şi măicuţele acestui lăcaş de cult, dar şi de credincioşi. Lelea Ioană s-a evidenţiat şi prin bunătatea şi altruismul său. Ani în şir înainte de 1989 şi câţiva ani după împreună cu regretatul său soţ au pus la dispoziţia secţiei de lenjerie brodată înfiinţată de primărie cu angajate localnice şi din comunele limitrofe locuinţa şi gospodăria fără să perceapă chirie. Cu siguranţă le-a rămas pentru totdeauna recunoscătoare şi Floricuţa, din Ciosa, care la nici cei 15 ani ai săi a rămas împreună cu cei zece fraţi orfană de mamă. Impresionată de situaţia lor, lelea Ioană fiind şi o neîntrecută producătoare de covoare și articole de artă populară, care împodobesc și astăzi camerele de parade din sute de gospodării  de pe Valea Bârgăului, Valea Someșului și nu numai, i-a propus să i se alăture pentru a-i destăinui din tainele meseriei sale şi implicit spre a-i oferi posibilitatea obţinerii unor venituri de care avea atâta nevoie. Aşa se face că vreme de şase ani au muncit împreună, fiind tratată cu o deosebită condescendenţă ca un adevărat membru al familiei. Harnică ca o albină, ageră şi iute precum o zvârlugă lelea Ioană s-a remarcat şi în calitate de neîntrecută colceriţă cu preparate tradiţionale dintre cele mai alese şi delicioase de dulce sau de post, după caz, pregătite pentru nunţi, botezuri şi alte evenimente cu participare numeroasă. Aceasta i-a permis să-i organizeze fetei până şi nunta. Soţii Jauca s-au dovedit a fi toleranţi şi concesivi chiar şi faţă de cei care le-au cauzat prejudicii. Astfel, într-o împrejurare lelea Ioană nu s-a constituit parte civilă într-un dosar penal privind traficanţi şi consumatori de droguri de mare risc care cu ocazia rezolvării unui diferend dintre ei au pătruns fără drept în curtea locuinţei unde i-au provocat distrugeri şi disconfort. Dispariţia unor asemenea oameni constituie în mod evident o mare pierdere pentru familie şi cei din jur, dar cum aceasta este inevitabilă, nu putem decât să exprimăm sincere condoleanţe fiilor Ioan şi Grigore, nurorilor Jenea şi Valy, nepoţilor şi nepoatelor din ţară şi de afară şi să zicem Dumnezeu să o ierte şi să o odinească în linişte şi pace. Slujba de înmormântare va avea loc sâmbătă, 24 noiembrie 2018, ora 13,00 la Josenii Bârgăului, iar pomana la Restaurantul "Nemţucu".