Bistrița-Năsăud votează! Peste 260.000 de alegători sunt așteptați la urne!

Duminică, ne alegem drumul pe care vom merge următorii patru ani, în plan local, dar și european. Pentru unii, va fi primul vot și avem speranța că vor veni la urne. Pentru majoritatea alegătorilor, va fi un nou exercițiu democratic.

La nivelul județului Bistrița-Năsăud, conform Autorității Electorale Permanente, se înregistrează un număr de 260.547 de alegători, din care 246.809 sunt deținători de cărți de identitate.

Sunt 5 buletine de vot, iar alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutinuri. Avem șase candidați pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și peste 250 de candidați la funcția de consilier județean.

Pentru funcția de primar al municipiului Bistrița, sunt cinci candidați, la Beclean – 3, Năsăud și Sângeirz-Băi, câte 4.

 La nivelul comunelor, cea mai mare concurență este la Telciu și Șieu Odorhei, cu șase /loc, Ilva Mare, Dumitra, Rebra, Petru Rareș, Miceștii de Câmpie – câte 5 candidați. În Căianu Mic și Zagra, pentru funcția de primar este înscris în cursă câte un singur candidat.

La nivelul județului, aproape 4000 de persoane figurează pe listele de candidați pentru cele 62 de consilii locale, .

Județul Bistrița-Năsăud cuprinde 314 secții de votare cu 62 de birouri electorale de circumscripții comunale, orășenești și municipale și un Birou Electoral Județean.

Pentru alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European 2024 au fost ridicate de la Imprimeria Națională un număr de 286.556 de buletine de vot, iar pentru alegerile pentru autoritățile administrației publice locale 2024 au fost ridicate de la Imprimeria Națională un număr de 1.147.932 buletine de vot respectiv 286.983 per tip.

De asemenea au fost ridicate de la Monetăria Statului un număr de 1570 de ștampile „Votat” și 276.157 de timbre autocolante.

            Votarea se desfășoară între orele 7:00 – 22:00, atât pentru membrii din România în Parlamentul European, cât și pentru autoritățile administrației publice locale. Cetățenii care vor să-și exercite dreptul la vot pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie au nevoie de un act de identitate valabil.

Pentru alegerile din 9 iunie, cetățenii cu vârste de cel puțin 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv, vor putea vota în baza unui act de identitate emis de statul român, valabil în ziua votării, precum: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare

Alegătorii pot opta să își exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutinuri. La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem. După scanarea actului de identitate, alegătorul se prezintă în fața membrilor biroului electoral al secției de votare, semnează și primește buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT", cu care intră în cabina de vot.

• Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

• Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
• După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă ca acesta să nu se deschidă.
• Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
• În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
• Alegătorul restituie preşedintelui ștampila cu menţiunea "VOTAT", iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
• În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.