Botezul micuţei Alexandra din Perişor

Treptat, treptat satul Perişor din comuna Zagra ,cândva uitat de lume a devenit un sat european, cu drum asfaltat, apă şi canalizare, un adevărat punct turistic cu acces spre Ţibleş cu un popas la margine de sat pe malul lacului amenajat de Ion Vlaşin din Vătaşcină. Locuri minunate pentru cei ce doresc să cunoască viaţa truditorilor ogoarelor şi a crescătorilor de ovine.
Urcând din Piatra, pe o colină acceptabilă, îţi apar peisaje încântătoare, cu culturi bine întreţinute, fânaţe, imaş şi păduri ce-ţi încântă privirea. La tot pasul întâlnim gospodari trebăluind cu coasa şi sapa sau păstorind turmele de oi bine îngrijite, care asigură piaţa Năsăudului şi a Becleanului cu produse lactate de cea mai bună calitate.
Urcăm şi coborâm pe un drum bine îngrijit, traversăm satul Mireş, un drum cu circulaţie intensă, pe care urcă şi coboară zilnic zeci de maşini, mai ales că în sat sunt, la ora actuală, circa 70 de maşini particulare, iar aproape în fiecare curte vedem tractor, cositoare şi alte motoare şi maşini agricole menite să uşureze munca ţăranului.
Aceşti oameni, în majoritatea lor, trăiesc din veniturile agricole. Aici nu se observă parcele de teren nelucrate sau abandonate. Desigur, şi aici, ca şi în alte sate someşene, sunt mulţi săteni care lucrează în străinătate şi fac investiţii în satul natal. Avem ca model pe Macedon şi Floarea Vlaşin, care lucrează de mai mulţi ani în Spania, unde au un atelier de vulcanizare şi o firmă de transport auto ,dând de lucru mai multor români. Cu banii câştigaţi aici, Macedon şi-a extins gospodăria având acasă oameni de bază, părinţii Alexandru şi Varvara, copiii Ioana şi Nanu. Ei poartă gospodăria, mulg vacile şi oile, adună recolta, fac curse cu tractorul spre a umple lădoaiele cu bucate, podeţul şi şura cu nutreţ pentru toate galiţele ce le au în curte.
Cu banii făcuţi în Spania şi-au cumpărat casă şi teren agricol în satul vecin Piatra, unde preconizează să deschidă un atelier auto şi o spălătorie cât şi un salon de coafor, deoarece fiica lor, Ioana, este calificată în acest domeniu .Cu toate acestea nu renunţă la Perişor. Şi-au amenajat casa cu toate dotările civilizaţiei moderne -baie, gresie, faianţă, marmură, cristale, inox, mobilier făcut la comandă, camere multe şi bine aranjate. Lipseşte, bineînţeles, camera ţărănească cu cusături, prosoape, coverturi, ţoale, perini, blide, icoane etc., deci ceea ce era semnificativ satului. Fiind neamurile noastre, nepoata soţiei Lucreţia, am îndrăznit să le recomand amenajarea unei camere la dorinţa bunicii Varvara, care are o mulţime de costume şi cusături de tot felul. Să sperăm că o să înţeleagă, fiind de faţă şi preotul paroh Florentin Moldovan, care a venit cu completări, spunând că în zilele mari de sărbători creştine toţi sătenii îmbracă costumul popular.
Un lucru alarmant este faptul că natalitatea scade de la an la an. Care este perspectiva satului românesc? în Perişor, până la această dată, sfârşit de mai 2015, au avut loc doar două botezuri - un băiat şi fetiţa Alexandra, nepoata noastră, fiind a patra generaţie din familia Vlaşin.
După ce am condus la autocar pe cei 22 de ieşeni, care timp de două zile au fost oaspeţii noştri ,pe linie dăscălească şi scriitoricească, am primit un telefon că peste o oră vine după noi Macedon, cu maşina, spre a ne duce la botezul Alexandrei care, începând de duminică, 10 mai 2015, a intrat în rândul lumii şi a primit un nume de creştin..
Naşterea, după cele spuse de preotul paroh, este asimilată cu ideea de fertilitate,fiind taina prin care copilul cufundat de trei ori în apă simbolizează pe -Tatăl, Fiul şi pe Duhul Sfânt, adică naşterea din apă şi din duh, pentru că aşa cum a spus Sf.Ioan - „Cine nu se va naşte din apă şi din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia lui Dumnezeu, Botezul fiind una dintre cele şapte taine, prin care noul încreştinat primeşte darurile Sfântului Duh, a înţelepciunii, a înţelegerii, a puterii, a cunoştinţei, credinţei şi darul temerii de Dumnezeu.
Azi, micuţa Alexandra a ieşit din casă pentru prima dată condusă spre Sf Biserică de părinţi, bunici, străbunici, naşe şi moaşe, rude, prieteni şi vecini. La ora 16, în uşa bisericii ne-a întâmpinat preotul Florentin, care a desfăşurat un ceremonial amplu,plin de ha, care semnifică renaşterea spre viaţa spirituală spre a i se ierta pruncului păcatul strămoşesc săvârşit de Adam şi Eva
Cele trei afundări în apa cristelniţei semnifică cele trei zile în care Fiul lui Dumnezeu a stat în mormânt. După Sfântul Botez, am mers cu toţii la masa tradiţională în sala Căminului Cultural, frumos împodobită, unde artista Mariana Petruş ne-a îndemnat la dans până în zorii zilei când, conform tradiţiei, s-au spălat nănaşii, în număr de 12, care au fost răsplătiţi cu un covor 3/2m , un tort înalt şi frumos ambalat şi o sticlă de coniac, ca semn al preţuirii şi respectului reciproc.